Forumul "Bătrânei Doamne"

Versiunea integrală: Scena politică românească
În acest moment vizualizezi o versiune simplificată a conţinutului. Vezi versiunea integrală cu formatarea adecvată.
Pagini: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
O analiza extrem de precisa , pas cu pas , a ultimelor luni in politica romaneasca. Sunt curios daca va merge Iohannis (prin Ciolos) mai departe si ii vor lasa de tot in offside pe pnlisti formand un nou partid "prezidential" in anul care vine .....

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-206...-negre.htm

Guvernul Ciolos a trecut lejer de votul Parlamentului, dar va mai amintiti cate scenarii au cazut, cat de greu a picat Victor Ponta si cum doua evenimente neasteptate - lebede negre cum li se zice - au dat peste cap toate planurile minutios pregatite in laboratoarele puterii? Istoria caderii lui Victor Ponta incepe cu ziua punerii oficiale sub acuzare: 5 iunie 2015. Din acest moment, zilele fostului premier in fruntea guvernului sunt numarate. Toata vara, Ponta se lupta pentru a supravietui. Partenerul sau loial, Gabriel Oprea, ajunge la un pas sa-i ia locul. Ce n-a functionat? Ce a dat peste cap toate socotelile?

Dupa punerea lui Victor Ponta sub acuzare, Klaus Iohannis ii solicita demisia. Premierul incearca sa castige timp fugind din calea DNA. Un banal accident la baschet vine la momentul oportun, astfel ca zece zile mai tarziu, cand procurorii il cheama la audieri, Ponta zboara inTurcia pentru a se opera la genunchi. Fostul vicepremier, Gabriel Oprea preia functia ca interimar. Ponta lipseste din tara aproape o luna. Revine la Guvern abia pe 8 iulie cand situatia devine ridicola si dupa ce liderii PSD il someaza disperati.

Din pozitia de premier interimar, Gabriel Oprea il asigura pe Victor Ponta ca nu-l va trada, in timp ce negociaza de zor cu liberalii si cu Klaus Iohannis. Ponta avea sa-i reproseze ceva mai tarziu jocul dublu in mod public. Liberalii anunta ca vor sa depuna o motiune de cenzura impotriva Guvernului Ponta in toamna. Planul Oprea - premier intra in linie dreapta.

Pe 1 iulie HotNews.ro publica prima investigatie realizata de Emilia Sercan, care dovedeste ca Gabriel Oprea si-a plagiat lucrarea de doctorat. Aproape nimeni din presa nu preia informatiile. Este inca un semn ca influenta si ambitiile lui Oprea cresc semnificativ.

Toamna il gaseste pe Victor Ponta tot la Guvern. Supravietuieste fara emotii in Parlament motiunii de cenzura depuse de PNL. Cateva zile mai tarziu, apare un nou moment critic, o noua ocazie de a scapa de premierul vanat de toti, inclusiv de abilul Dragnea. Pe 17 septembrie, DNA il trimite in judecata.

In ziua cand Ponta incaseaza in plin lovitura DNA, Gabriel Oprea tropaie de nerabdare prin studiorile televiziunilor. Vicepremierul avid de putere face o declaratie din care razbate mai clar visul sau marire. Intr-un interviu pentru Antena 3, intrebat daca va ajunge prim-ministru in aceasta toamna, Oprea se da de gol: Poate as fi o solutie de premier. Gata de sacrificiu pe altarul interesului national, desigur!

Sansele "interesului national" scad dramatic pe masura ce iese la iveala o intreaga retea de doctori plagiatori (in total sase cazuri) coordonati de acelasi Gabriel Oprea. Si-a facut inclusiv secretara doctor iar doi presedinti, Basescu si Iohannis, au decorat-o cu cele mai inalte distinctii ale statului roman. Devine tot mai dificil pentru Klaus Iohannis sa defileze cu Oprea-plagiatorul. Ghinion, cum ar zice presedintele. In timpul asta, Victor Ponta se agata cu incapatanare de putere. Se declara hotarat sa stea pana pe 1 decembrie 2016.
In prima jumatate a lunii septembrie, evenimentele se precipita. Dupa ce Ponta supravietuieste motiunii se nasc alte planuri de inlocuire a sa din guvern, cum ar fi retragerea UNPR din guvern. In tot acest timp, in subternele PSD Liviu Dragnea face ultimele aranjamente pentru a prelua partidul de la Victor Ponta. (Citestesi: Pleaca Ponta? Vine Oprea? Evenimentele se precipita, posibile evolutii si scenarii)
Aflat la un pas sa fie zburat de jocul tradarii, pe Victor Ponta il salveaza ceva noroc in viata. Concomitent cu trimiterea sa in judecata, momentul ideal pentru a-l dobori de la Palatul Victoria, izbucneste criza refugiatilor. De notat ca presedintele Klaus Iohannis evita sa-i mai solicite demisa.

Romania se vede nevoita sa puna pe hold declansarea unei crize politice interne. Liderii UE se agita sa gasesca solutii pentru o Europa lovita de cel mai mare val de refugiati de la al doilea razboi mondial incoace. Pe de alta parte, presedintele Iohannis se pregateste sa efectueze o vizita de sapte zile in Statele Unite. Cum nu poate declansa o criza in acest context extern foarte delicat, puciul anti-Ponta se amana.
Vezi pe larg: Ce l-a salvat pe Victor Ponta pe termen scurt. Scriam pe 17 septembrie ca, una peste alta, cheia rezolvarii problemei Ponta pare sa fie tot la liderul UNPR, tot mai influent, ultima achizitie fiind primaria Capitalei. Odata rezolvat cazul Ponta se va naste, aproape inevitabil, alta problema cel putin la fel de mare: Gabriel Oprea.
La intoarcerea din Statele Unite pe 1 octombrie, surse din administratia prezidentiala comunica un nou termen pentru debarcarea lui Victor Ponta: imediat dupa Congresul PSD programat la jumatatea lunii octombrie. N-a fost sa fie chiar la trei zile dupa congres, dar odata cu inscaunarea lui Dragnea in fruntea PSD, incepe numaratoarea inversa pentru Ponta.

Congresul din 18 octombrie il valideaza pe Liviu Dragnea in functia de presedinte, dupa alegerile interne cu un singur candidat organizate cu o saptamana inainte. Problema noului presedinte ales de pesedisti este ca nu le poate comunica acestora chiar de a doua zi ca vor pierde guvernarea. Prin urmare, debarcarea lui Ponta se amana iarasi, dar foarte putin.



Varianta Oprea premier pica definitiv in nefericita zi de marti, 20 octombrie. Acum isi face aparitia prima lebada neagra, evenimentul neprevazut, care da peste cap toate socotelile. Daca Oprea parea ca mai are o sansa chiar si dupa scandalul de plagiat, moartea politistului Bogdan Gigina a pus capat ambitiilor sale politice. Numele lui Gabriel Oprea devine sinonim cu impostura si cu abuzul. Ponta il menajeaza la maxim de teama ca va pierde un aliat pretios, prin urmare il tine in Guvern.

Pentru adversarii lui Ponta insa, Oprea nu mai foloseste la nimic. Din acest moment, apar pe radar alte nume de posibili prim-ministri. E foarte posibil ca ele sa fi fost luate in caclul mult inainte, inca din august-septembrie, cand scandalul cu Oprea-plagiator se inflamase deja cam mult. Dupa accident, viata lui Oprea e in mainile lui Ponta. Nu-i ramane decat sa vasleasca alaturi de premierul proscris in barca gaurita a guvernarii sale, care ia apa in mare viteza, in speranta ca se va salva cumva. Ponta nu se abtine si ii bate public obrazul ca era pe punctul sa-l tradeze:
„Strict politic, cred că e o lecţie foarte bună pentru toţi, şi pentru domnul Oprea. Îmi aduc aminte că în fiecare dimineaţa îl chema Klaus Iohannis să-i spună să rupă coaliţia şi să-l pună prim-ministru, după aia venea doamna Gorghiu la Ministerul de Interne la cafea, după aia Predoiu înălţa nişte ode prin presă”, a rabufnit Ponta pe 26 octombrie, la cateva zile dupa moartea politistului care a pus cruce ambitiilor generalului plagiator.
Pe 22 octombrie, adica la cateva zile dupa Congresul PSD si la doua zile dupa politistului din coloana lui Oprea, apele se tulbura din nou. Jurnalistul Rares Bogdan, un apropiat al sefului SRI, Eduard Helvig si un sustinator al presedintelui Klauss Iohannis, anunta numele viitorului premier. "Vom avea un prim ministru tehnocrat, ca si acum 15 ani, cand Mugur Isarescu a condus timp de un an guvernul si a pregatit alegerile parlamentare de la finalul anului 2000. Este vorba de fostul comisar european Dacian Ciolos", afirma Bogdan intr-un interviu pentru Realitatea FM Cluj.

In treacat fie spus, n-ar fi exclus ca ideea sa vina de la seful SRI, Eduard Hellvig, fost europarlamentar bine conectat la mica lume romaneasca din Bruxelles. Greu de crezut insa ca la acest moment s-a nascut si ideea guvernului de tehnocrati. Klaus Iohannis si strategii sai imaginau se pare alte scenarii, cu un tehnocrat in varf agreat de toti dar cu partidele colcaind sub el.

In acelasi anunt care i-a pus pe toti sforarii in mare incurcatura, Rares Bodan lasa o mica marturie din care aflam ca noua formula cu premier tehnocrat era gandita tot in termeni politici.
"Dacian Ciolos are cele mai mari sanse sa ajunga premier, pe o formula de guvern PNL-UNPR sau intr-un guvern de uniune nationala PNL-PSD-UNPR", anunta Bogdan planurile puterii. Altfel spus, presedintele Klaus Iohannis inca se baza pe tradarea lui Oprea sau pe un fel de refacere a USL sub un premier acceptat de toti cu alura de tehnocrat.
La prima strigare, Dacian Ciolos nu pare insa o varianta chiar atat de sigura cum se anunta. Potrivit unor surse HotNews.ro, Ciolos ezita. Vasile Dancu apare ca solutie alternativa si se pregateste temeinic pentru functia de premier. Cu vreo doua saptamani inainte de congres, Liviu Dragnea il invita sa revina in partid cu precizarea ca “social democratia are nevoie de Vasile Dancu”.

Ajunsi in acest punct, sa recapitulam putin faptele. Povestea arata cam asa: in a doua jumatate a lunii octombrie, toata lumea intelege ca varianta Oprea a cazut. Cel care se credea viitorul jupan al Romaniei si se purta ca atare ajunge in cateva zile un celebru nimeni. In laboratoarele puterii se cantaresc deja cu atentie alte doua nume: Dacian Ciolos si Vasile Dancu. Marea intrebare este cum poate fi extras Ponta? Prin retragerea increderii PSD, prin iesirea UNPR din Guvern? Cum poate fi scos din joc un premier insurubat in scaun, pe care opozitia n-a reusit sa-l demita prin mecanisme parlamentare?


Sursa foto: Alex Mihaileanu

Raspunsul la aceste intrebari complicate il ofera tot hazardul, acest jucator imprevizibil al politicii romanesti capabil sa rastoarne in cateva clipe planuri minutios pregatite luni de zile. Apare a doua lebada neagra, care rade toata tabla de sah. In noaptea de vineri, 30 octombrie, izbucneste incendiul la Clubul Colectiv din Bucuresti, soldat cu zeci de morti si raniti.

La fel ca in cazul politistului mort in coloana vicepremierului Oprea, nici acest tragic eveniment nu se lasa cu vreo demisie. Dimpotriva, primarul Piedone anunta sfidator ca este acoperit cu hartii. Este deja prea mult. Prima mare manifestatie botezata ulterior Revolutia Colectiv se inregistreaza marti, 3 noiembrie. Peste 25 de mii de persoane cer in Piata Victoriei demisia lui Ponta, Oprea si Piedone.

In noaptea de marti spre miercuri, Dragnea si Zgonea navalesc in biroul lui Ponta pentru a-l determina sa demisioneze. Il conving intr-un tarziu, iar miercuri dimineata Dragnea se grabeste sa anunte ca la orele 11.00 Victor Ponta isi va anunta demisia. Miercuri, 4 noiembrie, guvernul Ponta este deja istorie.

Istorie ajung si planurile cu guvernul de uniune nationala. Se alege praful de visele liberalilor de a forma un guvern cu uneperistii tradatorului Oprea. Revolutia Colectiv se transforma in cea mai mare miscare de protest de dupa 90 impotriva clasei politice in ansamblu si impotriva coruptiei. Revolutia anti-coruptie prinde mai toate partidele, pe mai toti liderii generatiei expirate, cu coruptia in brate.

Manifestantii nu mai vor sa auda de politicienii care populeaza azi partidele. Pe strazile capitalei oamenii ies in fiecare zi, timp de o saptamana, de la 18.00 pana spre miezul noptii, cerand in esenta o noua clasa politica si mai putina coruptie. In aceste conditii, varianta Dancu premier cade desi, date fiind ezitarile lui Ciolos, avea sanse bune. Orice alta combinatie cu partide e in aer.

Revolutia Colectiv, a doua lebada neagra, reseteaza cu adevarat jocul. Toate planurile sunt date peste cap. In cele din urma, Dacian Ciolos este convins iar acesta accepta, se pare, cu conditia de a fi lasat sa-si formeze singur echipa.

Marti, 10 noiembrie, in ziua desemnarii lui Dacian Ciolos pentru functia de premier, PSD amorseaza o ultima bomba pe care o arunca in bratele viitorului Guvern, fortand in Parlament majorarea tuturor salariilor bugetarilor cu 10%. A doua zi, in plenul Parlamentului, liberalii voteaza alaturi de PSD cresterea salariilor, un gest ostentativ impotriva presedintelui Iohannis, percept la Cotroceni drept sfidator si incorect.

Klaus Iohannis incepe consultari cu partidele, iar dupa cateva zile isi anunta optiunea pentru guvern de tehnocrati. Asta dorea de la bun inceput? Evident ca nu, dar sub presiunea strazii n-a avut de ales.

Relatiile dintre Iohannis si PNL, si asa intr-un proces accentuat de racire, se rup definitiv. Ruptura se vede "cristal clear" la formarea guvernului Ciolos. PSD intra in guvern cu Vasile Dancu, care ajunge doar vicepremier insa peste doua ministere - cheie: dezvoltare (banii pentru baroni) si administratie (functii si proiecte in administratie). Pe langa dezamagire, in tabara liberalilor se instaleaza teama ca Dacian Ciolos si tehnocratii lui vor prelua intr-o buna zi partidul.

Tandemul Iohannis - Ciolos conteaza mai degraba pe PSD-ul lui Dragnea pentru a trece de Parlament si intoarce complet spatele PNL, partidul care l-a sustinut in campanie. Cam asa s-a scris istoria "guvernului tehnocrat" pe care nu si l-a dorit nimieni, in afara de un public exasperat care le-a urlat politicienilor in fata din toti rarunchii: stop! Coruptia voastra ucide!
L-am citit si eu. Dupa o lunga perioada de timp pot fi de acord cu Tapalaga care in trecut a fost un basist notoriu. In general ma feresc sa fac pe cineva basist insa el o merita cu prisosinta.
http://gov.ro/ro/stiri/principiile-si-ob...016&page=1

Principiile și obiectivele generale ale Bugetului pe 2016

Cadrul macroeconomic

Bugetul pe 2016 a plecat de la un model riguros macroeconomic, ce a oferit cadrul de construcție bugetară. Creșterea PIB de 4,1% pe anul 2016, asumată ca fundament pentru cifrele bugetului, nu este doar rezultatul unor analize interne ale guvernului, ci a fost validată prin mai multe runde de discuții cu Comisia Europeană. Sursele de creștere rămân exporturile și consumul, dublate de investiții în creștere, impulsionate și de recenta relaxare fiscală. O serie de riscuri macroeconomice au fost luate în exercițiul de modelare bugetară, astfel încât nu discutăm de un scenariu optimist, ci de unul conservator și realist.

Construcția bugetară - determinanți

Soluții, nu scuze: un buget orientat spre recuperarea decalajului față de Europa

Construcția bugetară a fost derulată sub un set important de constrângeri impuse de legislația adoptată de Parlamentul României în 2015, ce au dus la majorarea cheltuielilor bugetare cu cca. 12,6 mld lei. Au existat opinii potrivit cărora guvernul ar fi trebuit să respingă acești determinanți cu potențial de derapaj bugetar, eventual prin OUG. Acest guvern respectă echilibrul puterilor în stat, lăsând prerogativa legislativă parlamentului ales, asa cum este firesc, iar pe de altă parte își asumăm un mandatul curajos și înțelept în încercarea de a găsi soluții de echilibrare în acest cadru dat. Ne concentrăm să găsim soluții, nu să ne găsim scuze că nu a avut încotro. În același timp, bugetul a fost construit ținând cont de pragul maxim de deficit de 3% stabilit la nivelul Uniunii Europene, ceea ce arată în fapt respectarea regulilor la nivel european
În ceea ce privește Obiectul Bugetar pe termen Mediu (MTO), guvernul este ferm hotărât ca pe parcursul anului 2016 să creeze premizele realinierii deficitului structural la aceste ținte, astfel încât pe termen mediu România să se încadreze în liniile agreate (1% deficit structural). De altfel, un număr important de state membre din cadrul UE au o politică similară, în care au anunțat încadrarea graduală în țintele MTO. Iar România are nevoie de o marja de manevră bugetară pentru a ajunge din urmă restul țărilor Uniunii Europene.

Implementarea bugetului - principii de bază

Guvernul are în vedere cinci principii de bază în implementarea bugetului: prioritizare, transparență, eficiență, prudență și predictibilitate.

1. Prioritizarea. Acest guvern concentrează resursele în proiectele cu impact real, nu începe mai mult decât poate termina. Abordarea avută în vedere nu ține neapărat de plafoanele de alocare a nivel de minister sau domeniu de intervenție, ci, mai degrabă, de modul în care se prioritizează cheltuielile, în special cele care vizează investițiile, în cadrul alocărilor. Pragmatic, s-a avut în vedere evitarea risipirii resurselor într-un ”shopping list”, prin concentrarea pe un număr limitat de proiecte prioritare, care să conducă la rezultate concrete.

2. Transparentizarea. Guvernul și ministerele de linie vor publica contractele de achiziții publice, pentru a nu mai exista suspiciuni cu privire la alocarea banilor publici. În acest mod se construiește o relație de încredere cu cetățenii. Este bugetul lor, în primul rând. Transparența implică și raportarea mult mai deschisă a execuției bugetare, astfel încât orice cetățean să poată urmări ce se întâmplă cu resursele bugetare, atât pe venituri, cât și pe cheltuieli.

3. Eficiența în implementarea bugetului este o condiție cheie ca oamenii să înțeleagă de ce merită să colectăm venituri la nivelul statului. România are bugete mici și multe nevoi de dezvoltare, dar și risipește puținele resurse pe care le are. Eliminarea risipei în sectorul public este o prioritate cheie a guvernului și strâns legată de reforma administrației publice, care deja a fost anunțată.

4. Prudența este un alt factor crucial în gestiunea bugetului pe 2016. Cu un deficit prognozat de 2,95% este clar că trebuie să fim extrem de prudenți pentru a nu exista derapaje. Guvernul a creat un plafon de blocare a cheltuielilor publice cu bunurile și serviciile de 10% (cca. 4 mld. lei), ca buffer pentru a nu permite derapaje. În plus, guvernul mizează pe o rezervă de creștere de venituri care este firesc să survină, ca urmare a efectelor de runda a doua a relaxării fiscale (bani care rămân în circuitul privat și se multiplică). Este bine că aceste efecte nu au fost luate în calcul în construcția bugetară, tocmai pentru a avea o abordare mai prudentă în implementare.

5. Predictibilitatea și stabilitatea sunt principii cheie pe care guvernul le va avea în vedere pentru creșterea încrederii mediului privat și stimularea investițiilor. Guvernul va respecta legea responsabilității fiscal-bugetare și va avea în vedere doar două rectificări, așa cum prevede cadrul legal.

Construcția bugetară - politica noului guvern
În ciuda limitărilor pe care le-a avut această construcție bugetară, guvernul a reușit în mare măsură să reflecte în noul buget prioritățile cheie pe care le-a anunțat și le va transpune în practică în următorul an. Sănătatea și educația sunt prioritățile noastre. Sunt vitale pentru respectul nostru de sine, ca națiune.

În acest sens, în comparație cu execuția finală estimată a bugetului pe 2015, vor exista alocări mai mari la sănătate (+3,1 mld. lei), educație (+2,3 mld. lei) și cercetare (+508 mil. lei). Pe lângă creșterea de buget aferentă educației, de aproape 10%, guvernul va aloca către autoritățile publice locale o sumă suplimentară de 1 mld. lei pentru reabilitarea școlilor, având în vedere că în multe cazuri infrastructura de educație preuniversitară este încă precară. Pe de altă parte, investițiile în cercetare, crescute cu aprox. 23% în 2016, sunt o precondiție a creșterii economice sustenabile. Fără excepție, toate națiunile care au investit în cercetare au devenit mai prospere.

Educație - o școală mai bună și mai accesibilă și impulsionarea inovării

Din punct de vedere al politicii în domeniul educației, vrem o școală mai modernă și mai accesibilă. Școlile bune trebuie să fie pentru toți și ne gândim mai ales la copiii de la sate. Guvernul a avut ca prioritate generarea de proiecte concrete de creștere a accesului la educație, mai ales în mediul rural. În același timp însă, guvernul pune accent pe calitatea și performanța educației, ca bază critică a dezvoltării capitalului uman în societatea românească.

Patru dintre inițiativele care dau personalitate acestui buget, pe liniile lui prioritare în educație, sunt:

- Universități la standarde europene și consolidarea autonomiei - imbunatățirea participării și eficienței învățământului superior prin alocarea a 2,23 mld. lei pentru 48 de universități, implicând 58.495 cadre didactice, personal auxiliar, oferirea de subvenții pentru cămine și cantine (141.6 mil. lei) cu beneficiari 103.105 studenți, creșterea burselor pentru 73.000 de studenți cu 20%, creșterea finanțării de bază cu 22%;
- Școli mai bune și mai sigure - reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii unităților școlare prin alocarea a 87 mil. lei pentru 234 de unițăti de învățămant preuniversitar de stat, din care 174 gradinițe și 67 școli. La acestre sume se adaugă, pentru același obiectiv, realbilitarea a 2000 de școli la nivel local ,prin alocare în bugetul MDRAP.
- Acces și echitate la educație - operaționalizarea proiectului ROSE derulat cu finanțare de la Banca Mondială, în vederea scăderii abandonului școlar și creșterii tranziției spre învățământul superior. Sunt vizate 300 licee ca beneficiari de granturi la nivel național.
- Curriculă inovativă și carieră didactică - se vor aplica, în premieră, mecanisme noi de consultare publică și pilotare pentru clasele a V-a și a IX-a, prin folosirea finanțărilor din partea Băncii Mondiale și a fondurilor nerambursabile UE.

Din punct de vedere al obiectivelor de investiții aferente cercetării, dezvoltării și inovării, bugetul pentru anul 2016 are în vedere continuarea investițiilor dedicate proiectului de importanță europeană ELI-NP de la Măgurele (396.2 mil. lei, fonduri nerambursabile), ceea ce va duce la finalizarea construcției și instalarea echipamentelor-cheie prevăzute în acest proiect. Important de menționat este și dezvoltarea conceptului de dezvoltare teritorială integrată Laser Valley - The Land of Lights în jurul facilității fanion de la Măgurele, care astfel va deveni un vector-cheie în generarea de efecte de antrenare pozitive (splillovers) la nivel local, dar și național și internațional.

Sănătate - îmbunătățirea serviciilor medicale

Prioritățile guvernului în domeniul sănătății sunt direct legate de creșterea calității serviciilor medicale. Acestea sunt reflectate în bugetul pentru anul 2016 prin continuarea proiectelor și programelor aflate în derulare, dar si prin atenția specială de care se vor bucura programele naționale nou aparute:

• Lansarea Programului National pentru Arși, cu o pondere de cca. 10% din totalul alocărilor pentru programe naționale, dublată de un acord cu Banca Mondială, prin care se vor constitui 4 centre de arși (Iași, Târgu Mureș, Timișoara, București)
• Introducerea unui Subprogram nou în cadrul Programului Național de Oncologie: Oncologie pediatrică, cu o alocare preliminară de cca. 2% din totalul bugetului de programe.
• Dezvoltarea programelor destinate mamei și copilului, printr-o prioritizare în 2016 a asistenței medicale dedicate nou-născutului prematur. Se are în vedere modernizarea secțiilor de terapie intensivă neonatală, prin alocarea a minim 3% din bugetul de programe.

În ceea ce privește continuarea inițiativelor deja aflate în derulare, se va accelera construirea celor 3 spitale regionale din Cluj, Iași, Craiova, pentru care sunt alocate fonduri nerambursabile FEDR de 320 mil. EUR.

Ca strategie generală, alocarea pe 2016 încearcă să așeze mai bine premisele pentru redefinirea statutului personalului medical în societate și pentru îmbunătățirea stării de sănătate a populației, pe termen mediu și lung.

Transport - de la vorbe la fapte

Prioritatea guvernului în ceea ce privește infrastructura de transport este de a accelera implementarea proiectelor agreate în Master Planul General de Transport. Aceasta presupune deblocarea de urgență a tuturor precondițiilor de demarare a proiectelor care nu sunt începute (de ex. exproprieri, studii, contracte) și execuția următoarelor proiecte cu finanțarea alocată pentru 2016, aflate în implementare sau gata de a fi lansate:

Nr. Crt. Denumire proiect Valoare mil. lei
1 Autostrada Lugoj - Deva 348
2 Autostrada Sebeș - Turda 247
3 Autostrada Cp.Turzii - Ogra - Tg.Mureș 230
4 Autostrada Transilvania 449,8
Total general 1274,8
Nr. Crt. Denumire proiect Valoare mil. lei
1 Modernizare CF Sighișoara – Coșlariu - Simeria 542
2 Modernizare CF km. 614 – Gurasada - Simeria 348
3 Modernizarea căii ferate Brașov – Sighișoara 887
Total general 1777
Nr. Crt. Denumire proiect Valoare mil. lei
1 Magistrala M5: Dr. Taberei - Eroilor (11.5 km tunel + 10 stații) 588
2 Magistrala M4: Parc Bazilescu - Străulești (2.1 km tunel + 2 stații) 270
3 Magistrala M6: 1 Mai - Aeroport Henri Coandă *
Total general 858
Total infrastructură transport 3909,8
* proiectul de magistrală M6 va putea fi introdus în buget la prima rectificare, în funcție de termenele de finalizare a procesului de achiziție publică

Alocarea bugetară pe proiectele de infrastructură de transport va putea fi suplimentată printr-un mecanism deja convenit cu Ministerul Finanțelor Publice, în funcție de ritmul de derulare a lucrărilor. Astfel, guvernul s-a asigurat că, în condițiile devansării de lucrări sau a unui ritm mai alert de realizare, vor exista fondurile disponibile pentru a nu se ajunge la blocaje financiare.

Apărare - prioritate într-un context global de securitate dificil

Prioritatea guvernului în domeniul apărării și siguranței naționale este respectarea obligațiilor ce decurg din calitatea de membru al NATO, UE și din parteneriatele strategice la care România este parte. Aproape de granițele noastre sunt vremuri tulburi. Guvernul asumă decizia Consiliul Suprem de Apărare a Țării de creștere graduală a bugetului alocat apărării la 2%, până în 2017 – promisiunea noastră ca țară, atunci când am intrat în NATO. România este o țară care își va ține promisiunile, atât față de cetățenii ei, cât și față de partenerii ei. De aceea, se vor aloca acum sume suplimentare pentru bugetul de apărare (1,3 mld. lei).

Investiții în dezvoltarea locală - depolitizare și obiectivizare a finanțării

Un element cheie al politicii guvernului este, în general, impulsionarea investițiilor publice, ca factor de creștere economică și dezvoltare. Față de execuția bugetară estimată pe 2015, în care investițiile nu au reușit să depășească 4,7% din PIB, în special din rațiuni de lipsă de proiecte finanțabile, pentru anul 2016 alocarea este de 5,1%, fiind bazată pe o capacitate sporită de impulsionare a proiectelor relevante, care să asigure o execuție totală a acestei linii importante de buget.

De remarcat faptul că, pe lângă creșterile menționate mai sus, acest buget reușește să seteze o ambiție sporită în zona dezvoltării locale, unde alocarea pentru investiții este semnificativ mai mare (+2 mld. RON) față de limitele bugetare trasate ca propunere de fostul guvern. Acest demers reprezintă, de fapt, intenția guvernului actual de a nu mai avea două Românii, de a nu lăsa în urma pe nimeni, ci de a îmbina creșterea economică inteligentă cu o coeziune socială care să ne facă să ne simțim membrii aceleiași comunități. Prin urmare, avem o politică, dar și un buget care încearcă să unească, nu să dezbine.

Dincolo de asta, diferențiatorul în politica actualului guvern și totodată angajamentul pe care acesta și-l asumă este prioritizarea obiectivă a proiectelor de investiții, în baza analizelor efectuate împreună cu Banca Mondială în ultimii doi ani și a criteriilor stabilite pentru asta. Fondurile vor ajunge acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare, către acele persoane care au cu adevărat nevoie de ele. Nevoile se cunosc, sunt bine evidențiate în analizele menționate și se știe de obligația de a face ”mai mult cu mai puțin”. Tocmai de aceea, o fundamentare corectă, pragmatică și transparentă va sta la baza tuturor proiectelor finanțate din bugetul de stat.

Bugetul pe 2016 - al României și nu al guvernului

Bugetul este construit pe ideea că statul va oferi un set de bunuri și servicii publice care vor crea premisele de dezvoltare la care sectorul privat și cetățenii să poată adera și contribui. Până la urmă, statul, prin bugetul pus la dispoziție de plătitorii de taxe, poate doar impulsiona creșterea economică, dar nu se poate substitui sectorului privat, care generează această creștere.

Este important de precizat că o premisă de bază a construcției bugetare este deschiderea și determinarea actualului guvern de a colabora mai bine cu sectorul privat.

Este vital ca sectorul privat să fie solidar cu exercițiul bugetar pe 2016, poate în premieră în societatea românească de după 1989. Până la urmă, prin respectarea Codului Fiscal recent aprobat și a reducerilor fiscale aferente (TVA, dividende etc.), guvernul a lăsat sectorului privat gestiunea unor sume de cca. 10,2 mld. lei, reprezintând echivalentul relaxării fiscale. Acest guvern nu privește sectorul privat doar ca pe o masă inertă de contribuabili, ci are încredere în capacitatea de mobilizare a mediului de afaceri, a mediului antreprenorial, pentru construcția unui proiect de țară coerent.

În mod similar, cetățenii trebuie să privească bugetul public ca fiind o resursă limitată, la care ei au contribuit cu încredere, pentru avea o țară mai bună. Banii din buget nu sunt banii guvernului sau ai vreunui ministru. Banii din buget reflectă contribuții care trebuie valorizate și folosite cu chibzuială, pentru interesul comun al societății. De aceea, nu doar guvernul trebuie să fie un bun gospodar, dar și toți românii trebuie să se gândească cum pot menaja risipa de resurse.

Consultare și transparență

În ultimele zile, în limita strânsă de timp avută la dispoziție de la investire și până la data limită cerută de parlament pentru primirea Proiectului de Buget 2016, guvernul a creat un cadru de consultare cu cetățenii și societatea civilă prin intermediul nou-creatului Minister pentru Consultare Publică și Dialog Civic. Peste 150 de cetățeni, ONG-uri, firme private și chiar reprezentanți ai administrației publice locale au transmis guvernului opinii și puncte de vedere extrem de diverse referitoare la buget și nu numai. Sugestiile au fost atent analizate, iar cele pertinente au fost luate în calcul de guvern în discuțiile preliminare adoptării bugetului. Celelalte puncte de vedere au fost, în marea lor majoritate, păstrate ca reflecții utile pentru direcțiile de dezvoltare a României pe viitor.

Acest proces de consultare, evident, perfectibil sub aspect organizatoric, este în linie cu dorința deja exprimată de guvern, de a stimula interesul cetățenilor pentru Buget și de a nu pierde contactul cu societatea, prin izolarea într-un turn de fildeș.
Scurt, la obiect, fara promisiuni grandomane. Sper sa reuseasca. Zvonurile unui partid "prezidential" cu Ciolos presedinte pt anul 2016 cu oameni noi in cadrul lor , cu oameni seriosi, capabili si onesti pe mine unul m-ar multumi. Pt locale e prematur poate si ar fi timpul prea scurt pt a gasi astfel de oameni in fiecare oras si judet macar, insa pt cele nationale si parlamentare s-ar putea face asta daca s-ar dori.
POFLT  - Partidul Oamenilor Frumoşi, Liberi şi Tehnocraţi. Big Grin
Nu , ala trebuia sa fie al lui Mihai Sturzu dupa Colectiv Smile si sa fuzioneze inapoi cu Psd dupa parlamentare Wink
Cred ca e cel mai bun discurs de pana acum al presedintelui tarii. Urmeaza un 2016 interesant .

http://www.realitatea.net/iohannis-trebu...ign=trkweb

Domnule președintele al Senatului, doamnule prim-ministru, doamnelor și domnilor parlamentari, stimati invitati, domnilor si domnilor,

Am tinut sa vin in fata dvs. la un an de la preluarea mandatului nu pentru a face un bilant sec, ci ca gest de normalitate democratica. Am vorbit atunci de la aceeasi tribuna despre directiile majore pentru Romania, despre schimbarile de principiu pe care le asum in modul de a face politica. Convingerea mea pronfunda este ca marile proiecte ale unei natiuni pot fi implinite doar daca se spijina pe un fudanment altcatuit din valori si norme de politica asumate. Acest fundament acea nevoie de reconstructie. Am dorit ca 2015 sa fie anul recastigarii normalitatii in interior si exterior.

In plan intern, prima mea promisiune a fost de a face o altfel de politica in Romania (...) Intr-un an a devenit firesc sa avem consultari. Stiu ca de-a lungul acestui an unii s-au intrebat de ce nu reactionez la orice subiect, de ce nu intervin in forta la adresa unor oameni politici, de ce nu raspuns cu aceeasi moneda. Onorând promisiunea de a face politica altfel, am dat raspuns si acestor intrebari.

Anul 2015 a demonstrat ca se poate sa avem acord larg pe subiecte de interes public pe subiecte care privesc Romania si mai ales ca un asemenea acord nu ramane doar pe hartie. Prima actiune a anului a fost semnarea acordului privind cresterea bugetului apararii cu 2% din PIB. Romania si-a aratat angajamentul de a fi un partener corect in raport cu aliatii. Bugetul pentru 2016 prevede o prima etapa de crestere, astfel ca in 2017 acest acord sa fie respectat. Tot de o larga majoritate s-a bucurat si Strategia Nationala de Aparare.

Romania puternica in Europa si in lume este mai mult decat un deziderat, este un proiect national pe care il construim deja (...) Pe acest fond, am recurs la mecanismele permise de legea fundamnetala: cererea de reexaminare sau sesizarea CCR. Ma bucur sa constat ca in cazuri importante a existat disponibilitatea de a se apleca mai cu atentie asupra textului legii. Sunt dator sa va spun ca doua lucruri fundamnetale inca lipsesc: dezbaterea si rigoarea. Legi importante au intrat in atentia publica abia dupa adoptarea lor, ceea ce nu serveste nici Parlamentului, nici publicului. Nu exista substitut pentru o debatere consistenta si aceasta e o responsabilitate de la care Parlamentul nu se poate deroba. Sunt convins ca Parlamentul poate si trebuie sa raspunda acestei asteptari prin mai multa dezbatere si prin mai multa rigoare.

Anul 2015, reccastigarea normalitatii, a insemnat si demersuri in plan extern. Ma refer la profilarea Romaniei in cadrul NATO si UE si la intarirea parteneriatelor nostre strategice. 2015 a fost un an in care am adancit si transpus in actiuni si decizii concrete optiunile majore ale politicii noastre externe (...) Tari precum Franta, Polonia, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie, consolidarea raporturilor cu tarile din vecinatate precum Ucraiana, Bulgaria sau Serbia. Relatia privilegiata cu Moldova si sustinerea parcursului european al acesteia a fost si va ramane o constanta a politcii noastre externe. Din diverse motive, Romania s-a aflat intr-o oarecare izolare in anii anteirori. Am dorit sa schimbam cu totul aceasta stare de fapt in 2015 ceea ce explica si dinamica mai mare din acest an in politica externa. Romania conteaza in ecuatia geopolitica si geostrategica si e gata sa isi asume responsabilitati. In luna noiembrie, am gazduit la Bcuuresti reuniunea la nivel inalt a statelor din Europa centrală si de est care prefigurat summitul NATO care va avea loc in 2016 la Varsovia.

Se cuvine sa nu uitam sa ne uitam la lectiile anului 2015 si la ce lipseste pentru ca Romania sa fie cu adevarat puternica si prospera. Cea mai tragica lectie a anului 2015 se numeste Colectiv. Evenimentul care a indurerat o natiune intrraga a scos la iveala probleme ale mai multor sisteme, unele perpetuate de ani de zile, in fata carora, într-un moment sau altul, cu totii am ridicat din umeri a neputinta si pe care am ajuns sa le toleram. Cea mai dura concluzie este ca coruptia ucide si ca se pot pierde vieti nevinovate daca nu respectam legi si reguli.

O a doua lectie a 2015 este legea schimbarii (...) de o schimbare profunda a politicului, de o innorire care sa fie pe masura asteptarilor si realitatilor din societate. marea miza a 2016 este reconstructia increderii in politica si capacitatea sa de a da societatii directia dorita.

Se implinesc 26 de ani de cand romanii s-au ridicat impotriva regimului comunist. S-au ridcat cu forta si curajul date de aspiratia spre libertate. Democratia s-a castigat prin jertfa de sange. Se cuvine sa nu uitam si sa pretuim acest lucru, nu doar o data pe an, in decembrie, cu ocazii speciale, ci zi de zi, respectand principii si valori in politica si avand in minte ca suntem in serviciul cetatenilor nostri. Astazi, la 26 de ani de la revolutie, cel mai bun mod de a onora acel sacrificiu este sa facem democratia mai puternica. Reconstructia increderii in politica e tema pe care o propun in perspectiva anului 2016.

Cred intr-un sistem in care dreapta si stanga sunt reprezentate, in care exista spatiu pentru competitie si nu imi doresc o politica in care își fac loc extremismul, populismul sau radicalismul. Imi doresc ca atunci cand se gandesc la politica, cetatenii nostri sa nu o asocieze la modul general si nediferentiat cu minciuna sau coruptia. Imi doresc ca romanii sa perceapa politica drept ceea ce e menita sa fie: un spatiu al reprezentarii la care e onorabil si onorant sa participi, iar a face politica sa fie in constiinta tuturor ca un mod prin care iti servesti natiunea.

Reconstructia increderii va mai presupune ceva, din partea tuturor: sa recunoastem lucrurile bune si sa pastram ce functioneaza. Dca ne dorim o contrdtie durabila va trebui sa evitam capcana lui 'nimic nu e bun'.

Astept de la noul cabinet o guvernare responsabila. Acest Executiv se afla in fata unei importante provocari, dar si in fata unei mari sanse de a dovedi ca se pot lua decizii in functie de motive obiective, și nu de interese de moment. Imi doresc o crestere economica despre care sa nu vorbim doar in termeni statistici, ci una care sa se reflecte in viata de zi cu zi. O România puternica stie sa investeasca, sa creeze valoarea adaugata, sa atraga bani europeni si sa genereze locuri de munca. Imi propun ca in 2016 sa am in atentie domenii cruciale pentru viitorul acesti natiuni: sanatatea si educatia. Anul 2016 va fi dedicat unei dezbateri consistente pe tema educatiei din care sa rezulte o viziune de ansamblu si directiile majore pentru sistemul de invatamant. Cred ca Romania educata trebuie sa devina un nou proiect de tara pe care sa il ducem la bun sfarsit. Educatia va fi fara indoiala o tema centrala. Aniversarea centenarului marii uniri in 2018 va trebui sa fie nu doar un moment festiv, ci unul in care sa asumam marile directii de dezvoltare ale României pentru secolul urmator. Romania educata ca proiect de tara ar trebui sa fie una din aceste directii, ea incluzand nu doar sistemul de invatamant, ci si încurajarea culturii, inovarii, stimularea creativitatii si aprecierea performantei.


Este timpul schimbarii. Depinde de noi toti daca raspundem la aceste asteptari ale societații. Va invit sa fim impreuna in acest demers pentru a reconstrui increderea in institutiile democratice si in capacitatea politicii de a produce lucruri bune pentru cetateni ", a declarat Klaus Iohannis.
"Ministrul Violeta Alexandru: Nu sunt respectate nici chestiuni minimale de transparenta impusa de lege

Institutile publice din Romania nu respecta cadrul legal in materie de transparenta nici macar in chestiuni minimale, spune ministrul pentru Consultare Publica si Dialog Civic, Violeta Alexandru.
Intr-un interviu video pe care il veti putea citi miercuri pe Ziare.com, Violeta Alexandru a detaliat principalele probleme pe care le-a constatat in institutiile publice din Romania dupa primele analize privind repectarea normelor de transparenta: "La aceasta etapa a evaluarii noastre constat ca rezerva cea mai mare priveste publicarea aspectelor referitoare la programul de audiente ale conducarilor institutiei, executia bugetara, simpla informare vizand personalul din institutie".
Spre exempu, la sfarsitul anului trecut, mai bine de jumatate dintre prefecturi nu au afisat in spatiul public documente referitoare la bugetul institutiei pe 2015 in curs sau bilantul contabil din 2014. 90 % dintre prefecturi nu afisasera lista achizitiilor publice pe anul 2015.
Violeta Alexandru considera ca nu este neaparat o chestiune de rea-vointa, dar admite ca in consulatarile pe care le-a avut pana acum cu reprezentantii autoritatilor a avut parte inclusiv de replici si solicitari socante.
Ce ascund institutiile publice din Romania, ce si cum vor fi in curand obligate sa scoata la lumina, unde sunt cele mai mari probleme si de ce, cititi miercuri in interviul acordat de ministrul Violeta Alexandru pentru Ziare.com."

http://www.ziare.com/violeta-alexandru/m...ge-1403833
O analiza destul de detaliata a celor de la infopolitic privind asteptarile anului 2016 si o radiografie interesanta a societatii romanesti si a asteptarilor populatiei privind anul 2016 :

http://infopolitic.ro/studii/cum-se-va-s...-2016.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Politica_Rom%C3%A2niei

http://www.gandul.info/stiri/oprea-s-a-razgandit-fostul-vicepremier-cere-senatului-sa-trimita-inapoi-la-dna-dosarul-coloanei-oficiale-ilegale-15022426









Oprea s-a răzgândit. Fostul vicepremier cere Senatului să trimită înapoi la DNA dosarul coloanei oficiale ilegale

După ce săptămâna trecută Gabriel Oprea le-a solicitat public senatorilor să voteze pentru aprobarea solicitării DNA în dosarul coloanelor oficiale, în care este acuzat de abuz în serviciu, fostul vicepremier s-a răzgândit. Gabriel Oprea a trimis astăzi Senatului o scrisoare prin care contestă ancheta DNA .

Solicitarea vine în condiţiile în care Comisia juridică a Senatului urmează să hotărască astăzi dacă dă aviz favorabil pentru urmărirea penală a fostului ministru de Interne.

Potrivit televiziunilor de ştiri, Gabriel Oprea susţine că procurorii nu ar fi avut dreptul să instrumenteze dosarul în care este anchetat şi, deci, acesta ar fi fost instrumentat ilegal. Fostul vicepremier solicită retimiterea dosarului la DNA pentru ca acesta să fie refăcut.


Liderul UNPR le-a cerut săptămâna trecută senatorilor să voteze pentru aprobarea solicitării DNA, prin intermediul unei scrisori deschise adresate preşedintelui Senatului şi preşedintelui Comisiei juridice din Senat, Cătălin Boboc, fără a menţiona însă posibilitatea demisiei. 

"Vă aduc la cunoştinţă faptul că nu doresc să beneficiez de această imunitate de procedură, socotind că se va stabili adevărul, adică nevinovăţia mea. În consecinţă, solicit colegilor mei senatori să voteze cererea de urmărire penală, pentru a nu se prelungi perioada necesară stabilirii adevărului", arată Oprea în scrisoare.

La nivel declarativ, toate partidele, mai puţin ALDE, au susţinut că vor vota în favoarea cererii DNA.

PNL a anunţat că îşi va menţine cutuma de a vota în favoarea cererilor justiţiei şi în cazul cererii formulate de DNA în ceea ce îl priveşte pe fostul ministru Gabriel Oprea. De asemenea, PSD nu se va opune solicitării DNA privind urmărirea penală a lui Gabriel Oprea, preşedintele partidului, Liviu Dragnea, susţinând că social-democraţii rămân ''consecvenţi în a nu se opune solicitărilor care vin din partea sistemului judiciar'', o poziţie similară având şi UDMR.

Copreşedintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu a anunţat că partidul său va aştepta raportul Comisiei juridice înainte de a lua o decizie în privinţa cererii DNA.

Fostulul ministru de Interne şi senator Gabriel Oprea este acuzat de abuz în serviciu, pentru însoţirea deplasărilor sale de echipaje ale Poliţiei Rutiere, serviciu de care ar fi beneficiat ilegal şi procurorul general Tiberiu Niţu, în baza unui protocol.

Procurorii DNA trebuie să obţină avizul Senatului pentru a începe urmărirea penală pe numele lui Gabriel Oprea. În acest sens, procurorul şef al DNA a trimis procurorului general referatul cauzei în vederea sesizării Senatului, precum şi un număr de 15 volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.

Potrivit DNA, Oprea se face vinovat de două infracţiuni de abuz în serviciu, una constând în folosirea resurselor umane şi materiale ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI) pentru a asigura, în mod nelegal, însoţirea deplasărilor efectuate în perioada în care era ministru cu echipaje ale Poliţiei Rutiere, iar cealaltă constând în încheierea unui protocol în baza căruia procurorul general, Tiberiu Niţu, a beneficiat, în mod nelegal, de însoţirea deplasărilor efectuate cu echipaje ale Poliţiei Rutiere.

Deschiderea anchetei de către DNA a urmat accidentului din 20 octombrie 2015 în care poliţistul Bogdan Cosmin Gigină (28 de ani) de la Brigada Rutieră a Capitalei a murit după ce a căzut cu motocicleta într-o groapă de pe bulevardul Ştirbei Vodă din Capitală, în timp ce asigura deplasarea coloanei oficiale a ministrului Gabriel Oprea.

În acest caz a fost deschis iniţial un dosar la Parchetul Tribunalului Bucureşti, trimis apoi Parchetului Înaltei Curţi şi în final DNA, întrucât s-ar fi săvârşit fapte de abuz în serviciu legat de folosirea coloanelor oficiale.

Oprea a fost audiat în acest dosar pe 28 octombrie, la Parchetul Tribunalului Bucureşti, în calitate de martor.

Fostul vicepremier a declarat atunci că nu a beneficiat de servicii în plus faţă de alţi miniştri de Interne şi că în întreaga sa activitate nu a încălcat niciodată legea. Întrebat dacă s-a deplasat cu coloană oficială de peste 1.500 de ori de la începutul acestui an, ministrul a răspuns că a avut "mai multe deplasări", tot timpul pentru a-şi face datoria.

Ministrul Gabriel Oprea a avut, în 10 luni, 1.607 deplasări cu coloană oficială, la instituţii publice şi la destinaţii private, în timp ce primul ministru a avut 814 deplasări, iar preşedintele a avut 580 de deplasări, se arată în ordonanţa de declinare a dosarului privind accidentul în care a murit poliţistul Bogdan Gigină.




Telenovele de prost gust... politicienii au prea multa putere la noi in tara, ii o caracatita care pleaca de la primarii de comuna si se intinde pana la cel mai inalt nivel. Nu mi se pare normal, ca alti infractori sa isi dea acordul sau nu , daca unul de-al lor sa fie luat si bagat la inchisoare ca a facut abuz de putere. 
Ma mare dobitoc poate fi Iohannis asta iar Ciolos incepe sa ma dezamageasca de asemenea. E doar un functionaras marunt, fara c****, fara vointa. Astia nu vor fi in veci niste oameni de stat.
Uite aici frate mafie. De la prim ministru, sefi de partid, sefi organizatiilor de ancheta (anticoruptie, diicot) parchet, procurori, presedintele consiliului judetean, oameni de afaceri interlopi, de sus pana jos "la Familia Ploesti" .

Exact ca si in cazul procurorului mort "sinucis de ponta" (vezi filmul De ce Eu?) si aici i s-au deschis dosare penale fiului procurorului care ii ancheta pea cestia. Deci ori te dai vandut , ori esti distrus. Acesta nu s-a vandut si la presiunile facute de sefii sai asupra sa , inclusiv amenintari la adresa familiei sale, a renuntat la dosar si l-a clasat cu NUP.

Uneori cand am impresia ca parca asistam la o vanatoare de vrajitoare , fac un pas inapoi, vad un astfel de caz si ma apuca toti dracii cand imi dau seama ce fel de gunoaie fara scrupule inca mai misuna pe afara.

Tot respectul pt oamenii care incearca sa isi faca cinstit treaba , cum a fost si acest procuror Negulescu si cum sunt probabil sute ca si el de care nici nu auzim.


http://www.gandul.info/stiri/infografic-...e-15169496

Deputaţii votează miercuri dacă încuviinţează cererea procurorilor DNA de a-l reţine şi aresta preventiv pe deputatul Sebastian Ghiţă, acuzat că a dat mită, a traficat influenţă şi informaţii clasificate, dar şi că a şantajat sau că a condus fără permis. Ghiţă ar fi intervenit într-o anchetă care viza reţeaua de evaziune fiscală din care făceau parte Răzvan Alexe (apropiat al familiei Cosma, acuzat că se ocupa de colectarea şpăgilor pentru ei) şi Marcel Păvăleanu (fost angajat al SGG), pentru a obţine informaţii despre stadiul anchetei şi al măsurilor de supraveghere tehnică şi a le transmite mai departe lui Alexe, din interese financiare, dar şi pentru a „zădărnici” ancheta. Pentru Ghiţă, ar fi „lucrat” şeful Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi şeful IPJ Prahova, iar pentru Alexe direct fostul şef al DGA Prahova, un procuror şef adjunct şi un poliţist, fost şef al BCCO Ploieşti. Pentru a-l răsplăti pe şeful Parchetului, Ghiţă ar fi mers cu el chiar la fostul premier Victor Ponta în birou, acesta oferindu-i funcţii de conducere. Gândul prezintă un infografic despre caracatiţa de interese care lucra la Ploieşti, sub coordonarea lui Sebastian Ghiţă, care s-a pus în mişcare pentru a stopa un dosar penal şi pentru a discredita procurorul care lucra la el, conform DNA.


După ce procurorii DNA au redeschis o anchetă clasată cu NUP de fostul procuror anticorupţie Lucian Papici, datele pe care aceştia le au până acum arată că deputatul Sebastian Ghiţă a coordonat o întreagă operaţiune, în care au fost implicaţi şefi ai Parchetului şi Poliţiei din Ploieşti, pentru a afla date şi a „zădărnici” un dosar penal care îi viza apropiaţii şi partenerii de afaceri. Influenţa sa nu funcţiona doar în jos, pe plan local, ci şi în sus, la Guvernul condus de Victor Ponta, în biroul căruia l-ar fi dus pe Liviu Tudose, şeful Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, pentru a-l răsplăti cu o funcţie mai mare pentru intervenţiile sale în dosar, arată DNA.

Sebastian Ghiţă este acuzat de dare de mită, cumpărare de influenţă, folosire de informaţii nepublice, şantaj şi conducerea unui vehicul fără permis.

Citeşte şi Ghiţă scoate la atac „sânzienele” muzicale: motivul incredibil pentru care procurorul ploieştean s-ar fi dus la Ponta în birou


Procurorii DNA arată în referatul trimis la Parlament, în care cer avizul pentru arestarea lui Ghiţă, că în 2013, procurorul Mircea Negulescu de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti lucra la ancheta privind o reţea de evaziune fiscală care a provocat un prejudiciu de 35 de milioane de euro şi din care făceau parte şi Răzvan Alexe, interlop şi om de afaceri local, apropiat al lui Vlad şi Mircea Cosma, precum şi Marcel Păvăleanu, fost angajat al Secretariatului General al Guvernului (SGG).



Pentru a afla date din anchetă, dar şi pentru a şti dacă el şi complicii săi erau interceptaţi şi filaţi de procurori şi poliţişti, Răzvan Alexe ar fi apelat la deputatul PSD Vlad Cosma, pentru a interveni la prietenul său Sebastian Ghiţă, deputat PSD şi el la vremea respectivă. La rândul său, Ghiţă este acuzat că a apelat direct la procurorul Liviu Tudose, şeful Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, precum şi la Viorel Dosaru, şeful IPJ Prahova, pentru a afla aceste informaţii şi pentru a pune beţe în roate anchetei, care i-ar fi afectat şi lui interesele financiare - cel puţin două firme anchetate aveau legături financiare cu Ghiţă sau apropiaţii săi, conform DNA.



Procurorul Tudose, dus la Ponta în birou pentru funcţie şi naş de cununie pentru prietenul lui Ghiţă

Procurorul Liviu Tudose a recunoscut în faţa procurorilor DNA că a cedat la insistenţele lui Sebastian Ghiţă, care l-a vizitat de mai multe ori la locuinţa sa din Păuleşti, cerându-i „insistent să-l salvez pe Moşu” (referinţă la Mircea Cosma, preşedintele PSD al CJ Prahova, către care ancheta de la Ploieşti prindea contur). Potrivit unor surse judiciare, citate de Adevărul, deputatul ar fi recurs la un gest teatral, susţine în declaraţie Tudose, aruncându-se în genunchi, însă în acel moment ar fi fost sub influenţa băuturilor alcoolice. Tudose a recunoscut de asemenea că „este posibil” să îi fi dat lui Ghiţă date din dosar - cine este procurorul de caz, cine sunt poliţiştii care lucrează cu el, şi că acesta i-a cerut date despre supravegherea tehnică din acest dosar.



Tudose a mai recunoscut că drept răsplată Sebastian Ghiţă l-a dus personal în biroul fostului premier Victor Ponta, unde Ponta i-a oferit o funcţie de conducere precum cea de şef la DLAF sau de şef în Oficiul de Combatere a Spălării Banilor, ofertă cu care Tudose a fost de acord, dar care nu s-a materializat. Tudose a apreciat situaţia ca fiind o modalitate a lui Ghiţă şi Ponta „de a-l ţine aproape de ei”.





Pentru a justifica întâlnirile cu Ghiţă, procurorul şef Tudose a devenit în vara lui 2013 naşul de cununie al lui Vlad Iacobescu, bun prieten cu Ghiţă şi fratele mai mic al omului său de încredere, Alexandru Iacobescu, managerul postului România TV şi cel căruia Ghiţă arată în declaraţiile de avere că i-a împrumutat 90 de milioane de euro.



Apărarea lui Sebastian Ghiţă faţă de această situaţie pare incredibilă. El a susţinut marţi, la Comisia Juridică din Camera Deputaţilor, că de fapt Liviu Tudose s-a dus singur la Victor Ponta în birou, ca să-i înmâneze o invitaţie la un concert al Filarmonicii pentru copii din Ploieşti, unde urma să cânte fiica sa. Ghiţă a prezentat şi o copie a invitaţiei, despre care a susţinut că era din vara anului 2014, când dosarul Alexe-Păvălache era deja trimis în judecată, deci presupusa lui intervenţie nu ar mai fi avut rost. Totuşi, procurorul Tudose le-a declarat anchetatorilor că vizita la Ponta şi oferta sa au avut loc în primăvara lui 2014.



Şeful Poliţiei prahovene lucra pentru Ghiţă

Chestorul Viorel Dosaru, pe atunci şeful IPJ Prahova, s-a întâlnit cu Sebastian Ghiţă şi i-a furnizat de asemenea date din dosar, mai arată DNA, în condiţiile în care trei poliţişti de la Serviciul Economic lucrau cu procurorul Negulescu, dar aceştia nu îi erau direct subordonaţi lui Dosaru, ci adjunctului său.



În schimb, Dosaru a fost menţinut în funcţie la intervenţia lui Ghiţă şi viza o funcţie şi mai înaltă, arată procurorii DNA. Ironia face că această funcţie a venit abia în guvernarea tehnocrată Cioloş, când Dosaru a fost numit, pentru scurt timp, subsecretar de stat la MAI, de ministrul Petre Tobă, fiind demis când s-a aflat că ancheta în care era vizat - cea închisă de Lucian Papici - a fost redeschisă.

De asemenea, procurorii DNA acuză că Viorel Dosaru a intervenit pentru Sebastian Ghiţă la poliţiştii de la Biroul Rutier al DN1, care îl prinseseră pe Ghiţă în 2012, în Bărcăneşti, conducând un Mercedes fără permis şi cu viteză peste limita legală. Dosaru le-a cerut poliţiştilor rutieri să nu deschidă dosar penal pentru conducere fără permis şi să nu îi dea amendă lui Ghiţă. În schimb, le-a cerut să aplice procedura specifică situaţiei când un şofer e prins de radar, dar nu poate fi oprit, iar procesul verbal a fost trimis la firma Asesoft, pe numele căreia era înregistrată maşina, cu solicitarea să le spună cine o conducea la data respectivă.

Celula de influenţă a lui Alexe: un procuror şi doi poliţişti

Separat de intervenţia în dosar prin Sebastian Ghiţă, interlopul Răzvan Alexe ar fi apelat şi la o altă cunoştinţă de-a sa, poliţistul Constantin Ispas, pe atunci şeful Direcţiei Generale Anticorupţie Prahova. Acesta i-a spus că poate afla date din dosar şi a şi făcut-o, prin intermediul procurorului adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Aurelian Mihăilă.



Mihăilă i-a dat informaţiile lui Ispas, arată DNA, ba mai mult, ar fi încercat să-l discrediteze pe procurorul de caz Mircea Negulescu. El ar fi trimis prin intermediul prietenului lui Ispas, poliţistul Emanuel Saghel, fost şef al BCCO Ploieşti, către presa locală materiale care să-l denigreze pe procuror, inclusiv o plângere penală cu fapte „ticluite” chiar de el, pe numele lui Negulescu.



„În vara anului 2014, Mihăilă Aurelian Constantin, în calitate de procuror, a ticluit probe nereale, constând în plângerea formulată în numele unei persoane împotriva unui alt procuror din aceeaşi unitate de parchet, sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni de fals în declaraţii. Plângerea respectivă, nedatată şi nesemnată a fost ulterior înmânată unui ofiţer cu funcţie de conducere în cadrul B.C.C.O. Ploieşti, pentru a fi valorificată”, arată DNA într-un comunicat de presă.



De asemenea, Mihăilă ar fi redeschis o plângere penală pe numele fiului procurorului Negulescu, care fusese clasată cu NUP.

În acest dosar, au fost arestaţi preventiv procurorii Liviu Tudose şi Aurelian Mihăilă, precum şi chestorul Viorel Dosaru şi fostul şef al DGA, Constantin Ispas. Ancheta a fost redeschisă în acest caz în 2016, după ce fostul procuror anticorupţie Lucian Papici a clasat cazul cu NUP, în 2014, considerând că „faptele nu există”.
Marian Munteanu, candidatul PNL la Primăria Capitalei: Voi semna adeziunea ''chiar atunci când va fi necesar''. Ionescu Quintus, singura abţinere. Paleologu: Este o piramidală imbecilitate

Marian Munteanu este candidatul susţinut de PNL pentru Primăria Capitalei, potrivit unei decizii a comisiei de unificare a PNL. Decizia a fost confirmată de Biroul Politic Naţional.

Marian Munteanu: Voi semna adeziunea la PNL ''chiar atunci când va fi necesar''

Candidatul liberalilor la Primăria Capitalei, Marian Munteanu, a declarat, marţi, că nu s-a înscris deocamdată în PNL, afirmând că va face acest demers "când va fi necesar" şi că liberalii vor mai avea o discuţie şi cu membrii alianţei din care face parte şi cu alte asociaţii din Bucureşti.

''Împreună cu generaţia mea am avut o adeziune fermă la democraţia şi valorile din România. (…) Înscrierea ca formalitate o facem chiar atunci când va fi necesar. Ştiu că există nişte chestiuni tehnice'', a precizat Marian Munteanu, afirmând că PNL va avea o întâlnire cu alianţa sa şi cu alte asociaţii din Bucureşti. Întrebat dacă liberalii l-au luat "ca din oală", Munteanu a negat, precizând că împreună cu alianţa sa şi alte asociaţii începuse deja un demers de consultare cu diferiţi candidaţi pentru a vedea care sunt cele mai bune soluţii pentru Bucureşti şi nu numai.

"Nu, eu personal mă gândeam cu alianţa noastră şi cu alte asociaţii, începusem chiar o serie de consultări cu diferiţi candidaţi ca să vedem care sunt soluţiile cele mai bune nu numai pentru Bucureşti, pentru că noi avem colaborări de acest tip, ca societate civilă, în foarte multe oraşe din ţară. Jocul acesta democratic, într-un mod destul de straniu, a fost cumva blocat sau oprit prin evenimentele care s-au întâmplat", a răspuns fostul lider al studenţilor.

El a susţinut că o candidatură este ultimul lucru pe care l-ar fi acceptat, afirmând că ar fi preferat să susţină un candidat, însă, nu se dă în spate de la "a pune umărul" când este nevoie.

"Ar fi fost ultmul lucru pe care l-aş fi acceptat. Aş fi preferat să susţin alt candidat, dar atunci când este nevoie să ştiţi că nu mă dau în lături să pun umărul la acest lucru. Consider ca asta tot o datorie civică este", a conchis Marian Munteanu.

Copreşedintele liberal Alina Gorghiu a declarat marţi că Marian Munteanu se va înscrie în PNL: "Va fi membru al PNL. Nu poţi să candidezi altfel în momentul în care depui o candidatură".

Ionescu Quintus: Abţinerea a fost împotriva conducerii PNL,nu a lui Munteanu - o legendă a Capitalei

Preşedintele de onoare al PNL, Mircea Ionescu Quintus, a declarat, marţi, că abţinerea sa de la votul privind validarea candidaturii lui Marian Munteanu a fost "împotriva conducerii", pentru că liberalii ar fi trebuit să aibă un plan de rezervă, nu împotriva fostului lider al studenţilor.

"Nu a fost o abţinere împotriva lui Marian Munteanu pe care îl cunosc şi care, după părerea mea este o legendă a Bucureştiului, ci m-am abţinut împotriva conducerii partidului din care fac parte pentru că nu am fost pregătiţi pentru şocul de acum. Am fost luaţi prin surprindere, s-a găsit soluţia asta, dar un om politic trebuie întotdeauna să aibă şi un plan de rezervă şi noi nu am avut", a explicat preşedintele de onoare al PNL, întrebat de ce s-a abţinut la votul din Biroul Politic Naţional (BPN) al PNL.

Întrebat dacă susţinerea lui Marian Munteanu la Primăria Capitalei este o variantă bună, Quintus a declarat că ''o variantă mai bună nu s-ar putea găsi''.

Pe de altă parte, copreşedintele PNL Alina Gorghiu a susţinut că în BPN a fost unanimitate.

''A fost un vot în unanimitate în favoarea candidaturii domnului Marian Munteanu, de la domnul preşedinte Mircea Ionescu Quintus până la ultimul membriu al acestui BPN. Am avut susţineri de făcut, argumente, sugestii, propuneri. Toate aceste lucruri se vor cristaliza într-o strategie pentru Bucureşti'', a declarat Alina Gorghiu. Ea a precizat că echipa PNL Bucureşti va începe strângerea semnăturilor încă de miercuri.

Predoiu: Marian Munteanu, cel mai bun combatant în lupta cu PSD.Capitalizează şi votanţii nehotărâţi

Liderul PNL Bucureşti, Cătălin Predoiu, a prezentat, marţi, în şedinţa conducerii PNL, argumentele pentru susţinerea lui Marian Munteanu la Primăria Capitalei, afirmând că fostul lider al studenţilor este cel mai bun candidat pe care liberalii pot să îl alinieze în lupta cu PSD.

''Evenimentele de ieri au schimbat dramatic modul în care organizaţia PNL Bucureşti trebuie să evolueze în contextul alegerilor locale. Dacă până ieri nu era nici un fel de preocupare cu privire la modul în care ne continuam campania, ieri, prin retragerea candidatului nostru (…) am fost puşi în faţa unor decizii foarte importante. Până ieri, nici eu, nici colegii nu am avut alte opţiuni decât să mergem pe o soluţie politică a acestei candidaturi. Din păcate evenimentul de ieri a readus în discuţie o problemă reală la nivelul societăţii, respectiv fractura de credibilitate dintre public, electorat şi mediul politic, în general. A readus în discuţie nevoia de a da un răspuns cerinţelor formulate de electorat, exprimate în nenumărate rânduri, în stradă'', a susţinut Predoiu, în şedinţa Biroului Politic Naţional al PNL, înainte de a-l invita să ia cuvântul pe Marian Munteanu.

Predoiu a afirmat că ''momentul dramatic'' – retragerea lui Orban din cursa pentru Primăria Capitalei – i-a făcut pe liberali să aleagă un candidat din partea societăţii civile.

''Soluţia politică a dispus de mai multe variante, PNL a avut la dispoziţie oameni care îşi pot asuma oricând responsabilităţi, dar am găsit cu cale alături de colegi să marcăm acest moment dramatic printr-o schimbare radicală de opţiune şi să mergem pe o soluţie de candidat din societatea civilă. (…) În urma analizei s-a ajuns la concluzia unanimă că domnul Marian Munteanu întruneşte toate calităţile pentru a da acest răspuns electoratului din partea partidului nostru. Atât calităţi care ţin de credibilitate personală, vocaţie pentru valorile societăţii civile, cât şi faptul foarte important pentru noi că domnul Marian Munteanu este un simbol al luptei anti-comuniste'', a mai spus Predoiu, în condiţiile în care a refuzat să îşi asume intrarea în cursa electorală pentru Capitală.

Liberalul a subliniat că Marian Munteanu este cel mai bun combatant al PNL în lupta cu PSD, afirmând că poate capitaliza nu numai electoratul partidului, cât şi votanţii nehotărâţi.

''Este un adversar declarat al comunismului. Este cel mai bun combatant pe care putem să îl aliniem în bătălia cu PSD. Cred că domnul Marian Munteani poate capacita nu numai voturile care în mod tradiţional se îndreaptă către PNL, ci şi o parte importantă din voturile cetăţenilor nehotărâţi care încă au rezerve faţă de partidele politice, dar fără îndoială au opţiuni democratice'', a conchis Predoiu.

Marian Munteanu despre candidatura sa: Începutul unui parteneriat solid între un partid şi societate

Candidatul propus de PNL pentru Primăria Capitalei, Marian Munteanu, a declarat, marţi, că liberalii au arătat o deschidere ''nemaiîntâlnită'' faţă de societatea civilă prin susţinerea sa în cursa electorală, afirmând că este "profund legat de bucureşteni".

''Simpla invocare a mea în această discuţie este o onoare pentru mine. Am un respect deosebit pe care l-am purtat întotdeauna PNL, un mare partid în istoria ţării noastre şi văd în această posibilitate o deschidere până acum nemaiîntâlnită în istoria politică recentă faţă de societatea civilă.Văd un început al unui parteneriat solid între un partid, poate vor veni şi altele alături de PNL şi organizaţiile societăţii civile care să ducă la o primenire reală a vieţii noastre publice. Este un act de curaj, un act de responsabilitate", a afirmat, în şedinţa Biroului Politic Naţional al PNL, Marian Munteanu.

El s-a declarat "profund legat de bucureşteni".

"Vă mărturisesc să sunt profund legat de bucureşteni, dintotdeauna. Poate cele mai tulburătoate momente din viaţa mea le-am trăit în acest oraş, împreună cu bucreştenii", a spus Marian Munteanu.

El a subliniat că vrea să găsească o soluţie pentru a stopa revenirea societăţii către zonele periculoase ale trecutului.

"Doresc să ajut atât cât îmi stă în puteri pentru a găsi o soluţie de a stopa revirimentul periculos al societăţii noastre către eventuale zone ale trecutului. În consecinţă, am toată disponibilitatea pentru a găsi cea mai potrivită formulă ca societatea civilă activă, oamenii care doresc binele Bucureştiului să poată să fie reprezentaţi în acest context şi, sigur, am nădejdea că dumneavoastră ca oameni politici, conducători ai PNL, veţi găsi cele mai bune soluţii pentru a deschide şi mai mult acest parteneriat în formule care să ducă la reprezentarea cât mai bună a intereselor bucureştenilor şi, în general, a intereselor cetăţenilor. Vă mulţumesc şi Doamne ajută!", a conchis Munteanu.

Buşoi: Cu Marian Munteanu candidat, PNL arată că face ce aşteaptă societatea civilă

Prim-vicepreşedintele PNL, Cristian Buşoi, a declarat, marţi, că prin desemnarea lui Marian Munteanu drept candidat la Primăria Capitalei PNL face ceea ce societatea civilă aşteaptă de la partid, el precizând că nu s-a pus niciun moment în discuţie revenirea sa în cursa electorală.

"Cu Marian Munteanu candidat, PNL arată clar că face ce societatea civilă aşteaptă de la PNL să facă. PNL a luat aminte întotdeauna la ce bucureştenii au cerut: după demisia guvernului Ponta, PNL a renunţat la guvernare şi a susţinut un guvern apolitic pentru a dovedi că ascultă vocea oamenilor care protestau în stradă; acum, după ce apar suspiciuni şi acuzaţii, candidatul PNL se retrage fără nicio ezitare că să nu creeze probleme de morală, dovedind că PNL face ce aşteaptă bucureştenii şi respectă criteriile de integritate, chiar dacă asta înseamnă o pierdere pentru partid", a declarat Buşoi, potrivit unui comunicat de presă.

Liberalul, primul candidat nominalizat de PNL la Primăria Capitalei, a mai spus că nu s-a pus niciun moment în discuţie revenirea sa în cursa electorală, după retragerea lui Ludovic Orban.

"Este fără dubiu o situaţia dificilă şi politic, pentru PNL şi uman, pentru Ludovic Orban, şi pentru noi, ca şi colegi care îl cunoaştem pe Ludovic. Şi merită subliniat că Ludovic Orban şi PNL nu s-au victimizat şi nu au jucat spectacolul de inocenţă şi ipocrizie pe care PSD îl joacă în faţa Justiţiei, ci a luat cea mai clară şi onestă decizie că să nu creeze niciun dubiu asupra PNL (...) Vreau să spun un lucru pentru a pune punct zvonisticii lansate de către oameni care au interesul să dezbine PNL. Nu am discutat nimic cu nimeni şi nu s-a discutat în PNL despre revenirea mea ca şi candidat în campania pentru Primăria Generală. Deciziile pe care le iau, le iau cu judecată şi nu mă întorc să spun „hai” unde am spus „gata”, iar decizia pe care am luat-o este să sprijin candidatul PNL la primăria Capitalei", a mai spus Cristian Buşoi.

Paleologu despre desemnarea lui Munteanu: Este o piramidală imbecilitate. PNL, într-o derivă totală

Deputatul PNL Theodor Paleologu anunţă că nu va susţine candidatura lui Marian Munteanu la Primăria Capitalei, criticând în termeni foarte duri - ''piramidală imbecilitate'' decizia luată de liberali marţi.

''Nu îl voi susţine pe Marian Munteanu în calitate de candidat PNL la Primăria Capitalei. Este o piramidală imbecilitate, semn că partidul se află într-o totală derivă morală, politică, ideologică'', a scris liberalul pe Facebook.

Copreşedintele PNL Alina Gorghiu a declarat, marţi, că propunerea ca Marian Munteanu să fie candidatul susţinut de PNL pentru Primăria Capitalei va fi înaintată BPN, ea comentând că liberalii au avut de ales între o candidatură politică şi "un simbol politic" al societăţii civile.

La rândul său, copreşedintele PNL Vasile Blaga a afirmat că Marian Munteanu a fost propunerea lui Cătălin Predoiu, iar comisia de unificare a PNL l-a votat cu o majoritate covârşitoare, exprimându-se o singură abţinere.

Marian Munteanu va veni la şedinţa PNL pentru a discuta candidatura sa la Primăria Capitalei

Copreşedintele PNL Alina Gorghiu a declarat, marţi, că propunerea ca Marian Munteanu să fie candidatul susţinut de PNL pentru Primăria Capitalei va fi înaintată BPN, ea comentând că liberalii au avut de ales între o candidatură politică şi "un simbol politic" al societăţii civile.

Gorghiu a spus că decizia comisiei de unificare a fost luată în unanimitate şi urmează votul colegilor din Biroul Politic Naţional. Marian Munteanu va veni la şedinţa BPN.

Copreşedintele PNL a mai spus că membrii comisiei de unificare au avut de ales între o candidatură politică - mai multe variante din interiorul PNL- şi varianta la care liberalii au mai apelat la alegerile prezidenţiale, aceea de a opta pentru un lider cu o "dimensiune tehnocrată", sprijinit de societatea civilă.

Gorghiu a mai precizat că în urma discuţiei cu toţi colegii s-a ajuns la concluzia că opţiunea a fost de a propune "un simbol politic", pe fostul lider al studenţilor din Piaţa Universităţii Marian Munteanu.

Propunerea ar fi fost făcută de preşedintele PNL Bucureşti, Cătălin Predoiu.

Decizia comisiei de unificare a PNL privind desemnarea fostului lider al studenţilor drept candidat la Primăra Capitalei vine după ce Ludovic Orban s-a retras luni din cursa electorală, ca urmare a anchetei DNA.

În discuţiile în interiorul PNL, numele lui Cătălin Predoiu şi al Adrianei Săftoiu au fost vehiculate pentru a-l înlocui pe Ludovic Orban în competiţia electorală pentru Primăria Generală, însă, liberalii nu au reuşit să ajungă la un acord.

Atât Predoiu, cât şi Săftoiu au fost măsuraţi în sondajul comandat de PNL în luna februarie şi au obţinut scoruri apropiate de cel al lui Ludovic Orban.

Surse din PNL declarau că Adriana Săftoiu ar accepta o candidatură, dacă ar fi ultima soluţie a partidului, în timp ce Predoiu, în ciuda insistenţelor colegilor de partid, nu s-a arătat dornic să îşi asume câştigarea celei mai importante redute pentru care partidele se vor lupta în la alegerile locale din 5 iunie.

http://www.mediafax.ro/politic/marian-mu...e-15239954

Interesanta propunerea. Sunt curios cum arata sondajele pentru Primaria Capitalei acum si cum vor arata peste 2-3 saptamani.
Nicusor Dan sta bine si chiar imi place de el, insa Marian Munteanu este un nume cu greutate care ar putea schimba procentajele. Din pacate la fel ca si la noi , lipsa unei intelegeri in opozitie urca partidul mai mare pe pozitii majoritare .

In Bucuresti PSD, la noi PNL. Din pacate pt noi similitudinile se opresc aici.

Acolo e o lupta in 3 pt primarie cu sanse egale pt fiecare din Firea, Nicusor Dan si Marian Munteanu, fiindca a plecat Oprescu la plimbare. La noi sunt o echipa de fotbal de contracandidati la falconetti toti cu 1-2% in sondaje (mai putin Ciupe si Caba care au "fantasticul" procent de 5% si Lupas care intrand tarziu in lupta nu a fost "sondat" deloc).
Am scris la la topicul despre alegeri locale ca procentele alea nu sunt relevante. O sa vedem peste maxim doua saptamani cum stau fiecare dintre ei.
Uite că am ajuns eu să citez din hotnews, dacopaților! Big Grin Big Grin Big Grin 

Dezlantuirea nationalismului de grota in prime-time. Marile pericole ale nominalizarii lui Marian Munteanu

Romania s-a trezit peste noapte pe harta tarilor cu miscari nationaliste ajunse in mainstream. Dacopatii, fundamentalistii crestini, adversarii UE si NATO, admiratorii legionarilor au acum un reprezentant la virful politicii. Pe Marian Munteanu, livrat de un PNL in degringolada si manevrat de forte obscure. 

Romania scapase pina acum de acest flagel al inceputului de secol in Europa, ceea ce era o mare bila alba intr-o regiune dominata de framintari nationaliste si xenofobe. Pregatiti-va acum pentru dezlantuirea unor idei intunecate, de Ev Mediu politic. 

Lansarea lui Marian Munteanu in politica mare are la baza un scenariu prost regizat. Omul si-a lansat recent o platforma civica ultra-nationalista si populista, plus participarea intr-o alta initiativa similara. 

De cel putin trei luni e rasfatat in studiourile citorva televiziuni de stiri, remarcindu-se Realitatea TV in incercarea de a-i oferi notorietate. Ceea ce parea doar o cautare natinga de rating s-a dovedit o operatiune mediatica eficienta. 

Cetatenilor dezamagiti de clasa politica li se oferea un discurs in aparenta nou: Romania e exceptionala si merita ceva nou, strainii trebuie sa plece cu tot cu companiile lor hraparete si sa ne dea inapoi resursele, ortodoxia e inima acestei tari etc. 

Cetatenilor li se livra si un vector pentru aceste idei: Marian Munteanu, cu aura de luptator anti-comunist, anti-Iliescu, anti-mineri. Cetatenilor nu li se spunea insa ca acest personaj a fost candidatul la presedintie al "calaului" sau din iunie 1990, Virgil Magureanu, fostul sef al SRI pe care insusi Munteanu il acuzase de reprimarea violenta a Pietei Universitatii. 

Cetatenilor nu li se spunea ca acelasi Marian Munteanu are un discurs similar cu monstri nationalisti ai trecutului, precum Vadim Tudor ori Funar. Cetatenilor li se livra un produs de marketing politic, fara P pe ecran. Cum-necum, Romania scapase pina acum de dementa nationalismului. 

Ultima incercare de impunere in mainstream a acestei agende obscure a esuat lamentabil, odata cu Dan Diaconescu. Dar in memoria noastra au ramas vii ravagiile facute in morala colectiva de Vadim, Funar, Vatra Romaneasca, PUNR. 

Nu ni le doream renascute. Vedem insa cu totii cum in online, cel putin, se manifesta de citiva ani o miscare ultra-nationalista alimentata de site-uri ce promoveaza agenda Rusiei. Ma temeam de momentul in care isi vor gasi un reprezentant politic legitim in prim-planul scenei. 

Iata ca momentul a venit. A venit de pe axa PNL - Realitatea TV. E al doilea episod controversat intr-o luna, dupa ce acelasi PNL a propus-o pe ziarista Oana Stanciulescu (tot de la Realitatea) pentru conducerea TVR, o numire dezavuata puternic de o parte insemnata a societatii din cauza pozitionarii dubioase a ziaristei fata de figuri marcante ale miscarii legionare. 

Acum, PNL ni l-a dat pe Marian Munteanu, despre care site/uri legionare scriu ca isi gindeste miscarea politica in termeni legionari. E un pattern la PNL sau e doar o intimplare? Eu cred ca e un pattern. Alina Gorghiu ar fi spus in particular, potrivit BN24.ro, ca PNL trebuie sa se conecteze la filonul nationalist din societate. 

Nu o cred capabila sa articuleze asemenea idei, pe Vasile Blaga nu il cred interesat de asa ceva. Ideea vine din alta parte. Dan Tapalaga scrie ca e posibil sa aiba legatura cu axa Hellvig - Rares Bogdan. Daca e reala, ar fi a doua implicare a sefului SRI in politica la virf, dupa episodul ratat cu Cristian Busoi. 

De ce s-ar juca seful SRI cu focul? Inca nu mi-e clar, vom afla zilele urmatoare, dar acum vad citeva efecte certe ale nominalizarii lui Marian Munteanu in cursa pentru primaria Bucuresti:  

- nationalismul de cea mai joasa factura are acum o voce legitimata politic la cel mai inalt nivel 

- nationalismul de grota are acces in prime time la tv, cu efecte pe care le vom vedea pe termen lung 

- curentul deocamdata subteran anti-occidental va fi puternic alimentat de Marian Munteanu, cu riscul ca Romania sa basculeze dintr-o pozitie echilibrata intr-una similara cu Ungaria ori Polonia 

- biserica ortodoxa (care nu stiu daca e implicata in vreun fel in sustinerea lui Munteanu) primeste gratuit reclama si sustinere intr-un moment dificil 

- devine transparenta ideea de compromitere a societatii civile. Cind Marian Munteanu insusi, dar si sustinatorii lui politici si mediatici vorbesc despre el ca un candidat ne-politic, un candidat al societatii civile, asta e o neobrazare si o jignire fara seaman. Speriati dupa episoadele Uniti Salvam si Colectiv de forta societatii civile neinregimentate, politicieni si securisti laolalta fac acum tot posibilul pentru a o compromite. Marian Munteanu serveste perfect cauzei 

- Compromiterea oricarei discutii legitime despre capitalul romanesc. In societate exista o framintare legitima legata de egalitatea de sanse intre capitalul romanesc si cel strain, si discutia are nevoie de un cadru civilizat pentru a gasi eventuale solutii corecte pentru sprijinirea capitalului autohton. Cum sa mai deschizi insa discutia cind tema e confiscata de Marian Munteanu? 

- relatia cu maghiarii va cunoaste, probabil, noi momente tensionate. Nu va dura mult pina cind nationalistii vor identifica in unguri tinta legitima. Istoria se repeta. 

- companiile straine vor deveni tinta unor atacuri virulente 

- Rusia nu poate fi decit fericita sa vada cum Romania isi ridica singura un val nationalist, fara ca Moscova sa investeasca bani si energie (cum a facut-o in atitea tari europene pentru a le destabiliza).  

Marian Munteanu e si un test de maturitate pentru societatea romaneasca. Vom vedea cum il trecem.

http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-20933...nteanu.htm
De acord Luci insa au rupt din electoratul radical al PSD-ului si l-au barat pe base (daca cumva avea idei) cu miscarea asta radicala.

Uite o alta analiza cu care rezonez legat de reasezarea situatiei pe Bucuresti :

http://www.stiripesurse.ro/ce-castiga-pn...90703.html


Liberalii s-au aflat de la bun început într-o enigmă strategică vis-a-vis de candidatura pentru Primăria Capitalei. Bucureștiul venea după un val de proteste de amploare a unui segment de electorat sensibil, dificil și care respinge orice formă de politician tradițional, dar în același timp se vedea confruntându-se cu un PSD care pleca cu prima șansă, ținând cont de stabilitatea propriului bazin electoral. La toate acestea s-a adăugat Nicușor Dan, care a făcut practic imposibilă curtarea „generației #Colectiv” de către PNL.

Prin candidatura lui Cristian Bușoi, PNL a încercat să răspundă în parte cererii electoratului de a nu mai vedea politicieni și a aruncat în luptă o persoană cu notorietate minimă și cu potențial de a crea un profil digerabil pentru mai multe segmente de electorat. Problema candidatului de a se impune pe agendă și gafele care i-au adus notorietate negativă l-au transformat pe Cristian Bușoi într-un candidat fără perspectivă cu câteva luni înainte de alegeri.



Strategia s-a schimbat în privința celei de-a doua nominalizări și PNL a renunțat să încerce să mai răspundă cererei electoratului de a veni cu cineva din afara spectrului politic. Varianta Ludovic Orban păcătuia în privința caracteristicii de „om nou”, dar în comparație cu Cristian Bușoi avea două avantaje: calitățile personale îi dădeau posibilitatea de a fi pe agendă, de a fi în centrul atenției, iar profilul politic era cel care putea mobiliza cel mai bine, simultan, bazinele electorale ale fostelor partide acum parte din PNL, vechiul PNL și PDL. Orban a fost mereu un personaj perceput de dreapta, identificat cu PNL, plăcut de PDL, opozant al lui Traian Băsescu și cu o oarecare carismă care îi deschidea o portiță și către un electorat mai tânăr. Cu toate acestea, victoria lui Orban depindea de un vot util masiv, iar premisele pentru acest lucru erau din ce în ce mai sumbre pentru el și pentru liberali.

A venit însă anunțul surprinzător al DNA privind anchetarea candidatului PNL, iar liberalii au fost nevoiți încă o dată să-și schimbe candidatul și, implicit, strategia.

Candidatura lui Marian Munteanu pare, de departe, candidatura care stârnește cele mai mari controverse. Desfășurarea evenimentelor din ultimile luni au creat o așteptare în ceea ce privește desemnarea candidatului PNL, iar acest lucru, coroborat cu numele desemnat, au făcut din Marian Munteanu – candidat PNL pentru Primăria București principalul subiect de pe agendă. În comparație cu strategiile abordate prin candidaturile lui Bușoi și Orban, candidatura lui Marian Munteanu înseamnă pentru liberali întoarcerea la situația în care se încearcă un răspuns credibil către cererea electoratului de a vedea oameni din afara partidelor tradiționale. Totodată, se încearcă transformarea luptei electorale într-una mult mai emoțională decât s-ar fi prefigurat, una în care simbolistica personajului Marian Munteanu poate trasa axele în jurul cărora campania să se desfășoare. Nu în ultimul rând, controversele din mediul online de după desemnarea fostului lider al Pieței Universității din anii '90 drept candidat al PNL denotă faptul că liberalii au conștientizat faptul că nu se mai pot bate pe un segment de electorat care este deja pierdut. Pentru prima dată, oferta electorală pentru electoratul tânăr, care-și ia informațiile exclusiv din mediul online, care e interesat de o oarecare implicare civică, e extrem de generoasă. M10 și Ciucu, 200 pentru București și mai ales USB și Nicușor Dan, pentru prima dată un candidat cu șanse de câștig, fac acest segment de electorat blocat pentru orice formă politică tradițională. Teoria votului util împotriva PSD-ului nu mai are temei în contextul acestei oferte electorale stufoase. Cred că toate acestea au stat la baza candidaturii asumate de PNL.

Candidatura lui Marian Munteanu n-a avut darul doar de a stârni controversă, ci este o candidatură care dă peste cap niște bazine electorale bucureștene care păreau a fi echilibrate în privința alegerilor locale și cu mici șanse de a pierde sau câștiga procente semnificative. Mișcarea liberalilor are repercursiuni importante asupra a doi adversari:

PSD are un contracandidat serios pentru o parte din bazinul său electoral. Lucru rar întâlnit, social-democrații se văd în situația de a se bate cu cineva pe un bazin electoral pe care îl considerau captiv și pentru care nu aveau ca obiectiv decât mobilizarea lui în alegeri. Nu este exclus ca această candidatură a lui Marian Munteanu din partea PNL să oblige PSD la ajustări strategice, poate chiar la schimbarea candidatului. Pe lângă mișcarea liberalilor, o serie de alte întâmplări fac scenariul din ce în ce mai pesimist pentru PSD: candidatura lui Piedone în sectorul 4, candidatura lui Vanghelie în sectorul 5, pierderea lui Onțanu la sectorul 2, posibila pierdere a lui Robert Negoiță la sectorul 3.
Traian Băsescu își vede limitat orizontul în cazul unei candidaturi. După plecarea de la Cotroceni și reapariția în spațiul public politic, Traian Băsescu a părut să se reorienteze către un electorat care vibrează la teme puțin abordate de către alți competitori politici. Imigranți, moschee, poziția României vis-a-vis de partenerii străini, au fost toate tot atâtea oportunități pentru Băsescu de a se aduce spre un tip de electorat nereprezentat. Profilul lui Marian Munteanu îi slăbește spațiul de manevră lui Traian Băsescu pe acest bazin. În plus, ar avea de a face cu un prim contracandidat care ar avea calități oratorice asemănătoare, ne mai putând face astfel notă discordantă.
Nu în ultimul rând, candidatura lui Marian Munteanu din partea PNL lasă jocul deschis pentru orice tabără implicată în lupta de la București și resetează tot ce era înainte. PSD, Tăriceanu și Băsescu sunt obligați să-și adapteze strategia, iar Nicușor Dan să-și diversifice profilul. Cert este că ne așteaptă o competiție în care fragmentarea bazinelor electorale va face imposibilă anticiparea unui câștigător.
Parţial de-acord. E pe "agendă la Bucureşti, dar nu ştiu să zic care e proporţia între electoratul PSD sau cu sentimente naţionalist-ortodoxe câştigat şi electoratul "tânăr, frumos şi liber" pierdut în schimb. Deja aţi văzut că s-au scos în faţă opiniile anti-occidentale ale lui Munteanu. Nu ştiu, pentru că nu-i cunosc activitatea, ce garanţie poate da Munteanu privind un management administrativ al capitalei. După declaraţii pare mai apropiat de Funar, în sensul că mai repede ar vopsi băncile din parc în roşu galben şi albastru decât să-i stea capul la probleme precum drumurile, taxele, termoficarea. Ce sper eu este ca ideile lui mai creţe să nu prindă la populaţie ca să fie transpuse către tot PNL-ul. Altfel, să câştige cel mai votat.  Smile
O să fie un bâlci de zile mari: ultranaționaliștii ortodocși filo legionari și aflați cumva pe direcția americană de tip Donald Trump versus ultra naționaliștii ortodocși filo ruși care dorm sub perină cu poza lui Putin. Miram-aș să nu-și dea și în cap... la propriu! Corneliu Zelea Codreanu versus Iulian Capsali! Puteți să vă luați bere și popcorn.
Parol mon cher! Caldure mare va sa zica ...
Pagini: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12