Forum Oficial al UTA Arad

Philips SV Wrote:

albrosu Wrote:@edenbeast, excelent material. Nu m-am putut abtine sa subliniez ceva de acolo:

"...Va fi cu mult mai dificil decât a fost în secolul XIX. Revigorarea trebuie să înceapă de la nivelul omului de rând, care este necesar să conştientizeze unicitatea Aradului ca oraş nobil transilvan. Mândria locală care se manifestă acum e mai degrabă superficială, viciată de excesele naţionaliste. Aradul este un buchet multi-etnic de o vastă deschidere culturală. Tocmai de aici rezidă forţa Aradului..."



distinctia imperiala de "oras liber regesc", 22 august 1834

Nu ai poza la o rezolutie mai mare? ca nu se poate citi mai nimica pe ea

In partea stanga este imprimat sigiliul curtii imperiale si scrie:

SIGILIUM LIBERAREGIA CIVITATIS Arad M.D.CCCXXXIV

In partea din dreapta a distinctiei scrie:

NOS FRANCISCUS PRIMUS DIVINA FAVENTE CLEMENTIA AUSTRIAE IMPERATOR (1834)

Cum meciul e duminica...
Bata găzduieşte Festivalul Vânătorii în 20 septembrie
http://www.observator.info




În premieră pentru România, Centrul Cultural Judeţean Arad, în colaborare cu Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi şi primăria Bata, organizează un „Festival al Vânătorii”, care va avea loc în data de 20 septembrie. Festivalul se va desfăşura la pensiunea „Bade Ioane”. Vânătoarea, alături de pescuit, a fost prima îndeletnicire umană care a provocat şi stimulat spiritul de competiţie. Ea nu putea rămâne nemarcată printr-un festival, mai ales că banalele clătite sau mai puţin tradiţionalele cătlane se bucură, în judeţul nostru, de festivaluri dedicate lor.

Se vor organiza diferite probe, cum ar fi cea de gătit la ceaun, dar şi de vânătoare virtuală sau tir cu puşca cu aer comprimat. Pentru aceasta din urmă, fiecare grupă înscrisă va desemna un reprezentant şi va plăti o taxă de 30 lei. Fiecare grupă poate participa la concursul canin cu câte un câine pentru fiecare probă, iar pentru competiţiile de imitaţie a bocănitului de cerb şi de poveşti vânătoreşti, participarea este individuală.

Pentru amenajarea standurilor, organizatorii asigură câte un cort pentru fiecare grupă. Pentru grupele membre ale AJVPS Arad participarea este gratuită, iar pentru celelalte grupe, taxa de înscriere este de 150 de lei.

Concursul se va încheia cu festivitatea de premiere, cu un foc de tabără, şi va fi marcat de un spectacol folcloric, precum şi de Balul Vânătorilor. În pauze vor avea loc concursuri de imitaţie a bocănitului de cerb şi de... poveşti vânătoreşti.

Acest festival se vrea, în primul rând, o deschidere spre publicul larg a tradiţiilor şi obiceiurilor legate de vânătoare. Oaspeţii evenimentului vor avea surpriza să descopere că vânătoarea nu înseamnă numai uciderea animalelor sălbatice, ci şi o adevărată cultură, cu ritualuri şi obiceiuri care au însoţit actul vânătorii de-a lungul timpurilor. Iar dacă până acum toate acestea se desfăşurau într-un spaţiu destul de ermetic, festivalul este o şansă de cunoaştere şi înţelegere corectă a fenomenului.

Probele de măiestrie vânătorească, de preparare a mâncărurilor specifice, dresura canină, evaluarea trofeelor sau prezentarea grupelor de vânători din judeţ, vor constitui deliciul acestui festival. Gazda evenimentului va fi primarul comunei Bata, Ioan Micurescu, un împătimit vânător şi povestitor, care va pune la dispoziţie spaţiul necesar şi nu numai.

http://www.aradon.ro/stiri/Arad/articol/...5-06271994

vad ca in ultima vreme e la moda sa scrii despre "traficul infernal" din Arad... pacat ca se circula chiar foarte lejer :rolleyes:

Despre parcul dendrologic din Gurahont
http://www.observator.info



Parcul Dendrologic „Arboretumul Sylva” din Gurahonţ este unul dintre cele mai mari parcuri naturale din ţară, din punct de vedere al conţinutului de specii de arbori şi arbuşti. În prezent se întinde pe o suprafaţă de 4.2 hectare de teren.

Parcul Dendrologic din localitatea Gurahonţ se întinde pe fosta moşia a unui boier maghiar – Boros Beni. Acesta deţinea o suprafaţă foarte mare din terenul pe care este amplasat în prezent Gurahonţul. „Până în anul 1918 Boros Beni deţinea o mare parte a satului de astăzi, inclusiv parcul. Avea un castel – care acum este restaurat şi este folosit pentru studenţii care vin în practică de la facultatea din Oradea. După 1918 însă, când s-a făcut România Mare, moşierul a început să vândă din terenurile sale. A vândut aproape tot, dar parcul a rămas pe moşia lui. În anul 1935, parcul este cumpărat de Statul Român care ia şi terenul şi castelul. Acolo se va alcătui Camera Agricolă” – ne povesteşte Graţian Mogoş, pensionar, fost angajat la Parcul Dendrologic „Arboretumul Sylva” ca director tehnic.

Bătrânii localităţii îşi amintesc de baronul Boros Beni ca de un personaj aparte, despre care povestesc cu nostalgie. Una dintre cele mai interesante istorisiri se referă la câinele pe care îl avea Boros Beni. Era un câine mare (nu se mai ştie rasa), puternic şi dresat. Stăpânul său îl trimitea la magazin după cumpărături. Îi punea coşul după gât, iar banii şi lista în coş. Vânzătoarea studia lista şi punea alimentele cerute în coş, alături de care lăsa şi restul. Câinele se întorcea la stăpânul său cu coşul plin. Era foarte celebru în sat. Toată lumea prinsese drag de câinele cel inteligent. Nimeni nu îndrăznea să se apropie de el sau de coşul cu bucate. Parcul nu a fost amenajat pe vremea boierului pentru a fi vizitat de turişti, însă era curat şi îngrijit deoarece avea mulţi angajaţi.

Zeci de specii de la diferite grădini botanice din ţară şi străinătate. Castelul şi suprafaţa pe care se întindea parcul au fost cumpărate în anul 1935 de către Stat. Aici se va constitui Camera Agricolă – în sediul Castelului – iar parcul va fi îngrijit în continuare. În 1944 însă, Camera Agricolă se desfiinţează. „Castelul capătă altă destinaţie, iar parcul rămâne un loc invadat de arbuşti, nimeni nu se mai ocupă de el. La un moment dat parcul primeşte aspect de pădure, localnicii îşi lasă animalele la păscut, se degradează foarte tare” – îşi aminteşte Graţian Mogoş. Cel care va salva parcul de degradare şi îl va ridica la rang de Parc Dendrologic este inginerul Ştefan Eusebiu. „Prin anul 1960 Ştefan Eusebiu lucra la IF Crişana – a fost un om foarte controversat, în felul lui de a fi. Venea foarte des la Gurahonţ. Se ocupa cu mecanica. Fiind pasionat de arbori şi arbuşti s-a interesat de condiţiile climaterice de la noi. A descoperit că sunt nişte condiţii deosebite aici” – relatează dl. Mogoş.Într-adevăr în această zonă se găsesc unele specii care în mod normal nu ar trebui să crească acolo. Un exemplu îl constitue laurul – o plantă rară în România, la Zimbru (sat din comuna Gurahonţ) unde se găseşte o rezervaţie denumită „Dosul Laurului”. De asemenea în satul Baltele sunt descoperite alte specii rare în ţara noastră. După mai multe cercetări Ştefan Eusebiu împreună cu Marcu Ghemeş se gândesc că ar fi de mare efect reamenajarea parcului. În acest sens se fac demersuri la Primărie pentru a obţine fondurile necesare dar şi mână de lucru. Proiectul este aprobat şi încep primele defrişări în parc. „La acel moment nu existau prea multe specii deosebite dar era o alee de carpeni frumos împletiţi ce confereau un peisaj excepţional. Ceilalţi arbori şi arbuşti erau frumos amplasaţi de pe vremea lui Boros Beni” – ne spune Graţian Mogoş.De asemenea, încep să se colecteze seminţe de la diferite specii din parcuri renumite din ţară şi din străinătate, precum Parcul de la Simeria, Craiova, Iaşi, Institutul de Cercetări Forestiere din Bucureşti, câteva grădini din Ungaria. „Ştefan Eusebiu a fost pe la diferite grădini botanice şi în ţară dar şi în străinătate deoarece el călătorea mult. A dus de acolo seminţe şi puieţi şi a început să îi planteze” – explică Graţian.O mare problemă cu care s-a confruntat inginerul Eusebiu a fost însă neîncrederea şi răutatea oamenilor. Aceştia au fost sceptici cu privire la interesul lui de a pune parcul pe picioare. Ei îşi lasă în continuare animalele pe suprafaţa parcului, considerându-l doar un loc bun de păşunat pentru animale. Totuşi, Eusebiu nu se dă bătut. Începe să taie mai mulţi brazi, molizi, stejari care crescuseră în perioada în care nimeni nu se mai ocupase de parc. Din păcate în timpul defrişărilor sunt tăiaţi şi carpenii împletiţi. Prin anul 1969 parcul este împrejmuit cu un gard de sârmă şi stâlpi din beton pe o suprafaţă de 4.5 hectare, până la limita cu Valea Honţişorului. „Tot atunci s-a făcut şi un plan de plantare, s-a făcut pepinieră proprie, au dus seminţe de la Cluj, din Ungaria. A fost şi o problemă din cauza ploilor din acel an pepiniera a fost inundată şi un număr foarte mare de puieţi a fost pierdut. Bineînţeles că acest lucru nu i-a descurajat şi au continuat să adune şi alte specii. Eu mi-am început activitatea în 1966 iar în anul 1970 erau deja 594 de specii noi, multe dintre ele rare sau chiar unicate în ţară. Apoi am început să împrejmuim încă 8.5 hectare de teren de cealaltă parte a Văii Honţişorului – Parcul Nou – care în prezent aparţine de Ocolul Silvic. În total Parcul Dendrologic a ajuns la o suprafaţă de 12 hectare” – spune Graţian Mogoş.

În parcul din Gurahonţ pot fi vizitate peste 2.500 de specii

Până în anul 1975 Parcul Dendrologic a stabilit legături cu peste 300 de parcuri din ţară şi din străinătate. Tot atunci s-a amenajat şi lacul unde au fost duse diferite specii de peşti, s-au amplasat bănci pentru vizitatori, parcul bucurându-se de numeroşi turişti – simpli vizitatori dar şi specialişti şi cercetători. „Am parcelat terenul, am amplasat bănci, s-au trasat alei marcate, s-au făcut schiţe cu tot ce cuprinde parcul. De-a lungul anilor a reuşit să-şi câştige o importantă valoare peisagistică, turistică, putând fi transformat într-un laborator în aer liber pentru cercetători, specialişti, studenţi, scriitori, poeţi” – ne explică Graţian Mogoş.După revoluţie lucrurile încep să se schimbe totuşi – Parcul rămâne fără personal, partea de peste vale trece în folosinţa Ocolului Silvic. Parcul Dendrologic vechi va rămâne în administraţia Primăriei Gurahonţ iar din anul 2003 este dat în folosinţa Universităţii din Oradea – Facultatea de Protecţie a Mediului, pentru 49 de ani. „Din 2003 Universitatea din Oradea se ocupă de Parcul „Arboretumul Sylva”. S-a reabilitat castelul – aici funcţionând dormitoare, cantină pentru studenţii care vin pen- tru practică pe timpul verii şi birouri pentru personalul angajat. În prezent în parc există peste 2.500 de specii în peste 3.600 de exemplare. Nu avem decât parcul vechi, pe o suprafaţă de 4,20 de hectare celălalt aparţinând în continuare de Ocolul Silvic. De asemenea în primăvară vrem să amenajăm o pepinieră nouă, tot în incinta parcului unde să ne ocupăm de puieţii ce urmează a fi plantaţi. Aici pot fi găsite diferite specii, rare în ţara noastră precum Arborele de Lalea, Cedrul Algerian, Arborele Mamut, Laurul, Magnolia” – ne spune Nicu Haiduc, inginer.
Pentru cei interesaţi de parc, pot să îl viziteze zilnic, intrarea fiind gratuită, iar personalul angajat poate oferi informaţiile necesare.

Agora, o baltă cu noroi
Flavius Ghender

Este îngrijorătoare retorica, stilul şi conţinutul discursiv, care adună majorităţi confortabile la Arad. Realitatea demonstrează că limbajul agresiv bate oricând logica, mojicia şi tupeul ridiculizează argumentele, adevărurile sunt relative în faţa unor demagogii debitate nu neapărat cu abilitate, cât cu vocea ridicată. Intimidarea şi atacul la persoană sunt instrumente uzuale de lucru. E suficientă o analiză a discursului primarului Gheorghe Falcă – ridicat prin vot la rangul de prim om politic al oraşului - pentru a contura un etalon. În felul acesta, agora (spaţiul public), nu mai este un loc în care poate să triumfe adevărul sau soluţiile cele mai bune, în urma confruntării unor argumente, ci o mare baltă de noroi. Un spaţiu în care, e de înţeles, cei buni ezită să intre, cu vot uninominal sau nu.

Am urmărit cu decepţie luările de poziţie ale lui Gheorghe Falcă din ultima perioadă, adică ale politicianului-etalon al Aradului, ales masiv de populaţie, în urma unui scrutin uninominal. E prea multă agresivitate în discursul primarului, prea multă lipsă de respect faţă de contraopinenţi, care maschează nu deţinerea adevărului (aşa cum sugerează) ci tocmai o evidentă lipsă de logică. Şi, prin acestea, lipsă de respect faţă de opinia publică. Sunt câteva puncte ale discursului său care merită analizate.

1. Gheorghe Falcă şi ai săi colegi de partid l-au pus la zid pe pesedistul Marius Lazăr, că e „omul de la Bucureşti”, că „nu e arădean”. O prostie. E pusă la cale o campanie total lipsită de pertinenţă, fie şi numai pentru că ea e susţinută de Gheorghe Falcă. Păi, domnul Falcă de unde vine? E din Arad? Este el în măsură să lanseze o astfel de acuzaţie, pe un ton virulent, atât timp cât lui, un străin în acest oraş, i s-a dat şansa să administreze treburile comunităţii, ca vicepreşedinte al CJA şi apoi ca primar? Au sunat oameni la televiziune să spună că Marius Lazăr n-are nici mers de arădean, dar e uşor să fii necioplit şi să spui că, de exemplu, Ghiţă Falcă nu-i nume de la noi, că are mutră de sudist. Dar la ce ajută? Sunt remarci grobiene, lipsite de eleganţă şi în acelaşi timp, de eficienţă pentru comunitatea locală.

2. De aproape o săptămână, primarul bate cu palma acuzator peste un dosar, care – ne lasă să înţelegem – îl incriminează pe liderul unui sindicat cu care a intrat în conflict. Este o reacţie de tip securist. E o atitudine de trei ori de condamnat. O dată, pentru că e o acţiune de tipul „pac la Răzbelu’”. Adică, ai ceva cu mine, te am la mână. Nu ai nimic cu mine, nu scot dosarul, îl ţin la sertar. A doua oară, pentru că un dosar pus pe masă, cu un nume pe el, trebuie deschis şi arătat. E profund incorect să laşi să planeze asupra cuiva suspiciuni fără să le probezi într-un fel sau altul. Şi, în sfârşit, apare din nou în discuţie persoana domnului Falcă. Adică, funcţionarul n-are drept să deschidă gura, pentru că „are un dosar”. Iar primarul are dreptul să acuze, deşi e inculpat (judecat) într-un dosar penal pentru luare de mită şi abuz în serviciu!?

3. „Sunt unul dintre politicienii care vrea să apară în faţa instanţei, să-şi demonstreze nevinovăţia” – ne spune domnul Falcă. Dar nu ne spune sincer, pentru că realitatea îl contrazice flagrant – a uzat de toate căile posibile ca să scape de judecarea pe fond a cauzei în care e implicat, şi face în continuare demersuri pentru ca judecata să fie amânată.

Marele pericol nu este acela că domnul Gheorghe Falcă e rupt de realitate. Dimpotrivă, eu cred că are o inteligenţă practică, simţ de orientare în realitatea cotidiană. El spune aceste lucruri în primul rând pentru că îşi permite să le spună şi instinctul politic îi spune că îi aduc profit, tradus în popularitate şi voturi. Atitudinea (de succes, judecată pragmatic) a acestuia nu e o slăbiciune personală, ci o slăbiciune a opiniei publice, speculată din plin. Majoritatea confundă marfa cu ambalajul, pare să demonstreze apetit pentru derizoriu şi scandal, şi asta i se serveşte, cu vârf şi îndesat.
http://www.observator.info/editorial-1/a...a-cu-noroi

Quote:Elevii din clasa a V-a A de la şcoala Generală nr. 6 vor să devină medici, astronomi, pictori, bucătari, actori sau zidari
Simina Roz, 18 octombrie 2008 04:48

Elevii clasei a V-a A, diriginte Florian Bolojan, sunt de părere că ciclul gimnazial nu este cu mult mai dificil în comparaţie cu cel primar. Cele mai mari dificultăţi le întâmpină însă la matematică unde exerciţiile din clasa a V-a sunt mai dificile decât cele din a IV-a. Majoritatea elevilor s-a gândit deja ce vor să lucreze. Meseriile variază de la medici stomatologi, coafeze, profesori, poliţişti până la directori de firme. Am discutat cu elevii să vedem ce le place şi ce nu la şcoală. Mai jos puteţi citi părerile lor.

m-am uitat mai jos dar n-am gasit parerile :((
DM, te rog sa-i transmiti Siminei ca m-am suparat...

http://www.aradon.ro/stiri/Arad/articol/...1-05251686

Quote:Declară război Guvernului
Primarul Aradului şi preşedintele CJA nu exlud varianta în care Aradul nu va mai trimite bani la centru!
Declară război Guvernului

Arad - Gheorghe Falcă, primarul Aradului, şi Nicolae Ioţcu, preşedintele CJA, au protestat marţi public împotriva rectificării bugetului central, hotărâre publicată de curând în Monitorul Oficial şi de unde rezultă clar: Aradul e pe penultimul loc la alocaţii, cu cei 18 milioane de lei primiţi de la centru. Sub noi, un singur judeţ a primit mai puţini bani: Tulcea.

Municipiul Arad nu a primit nici un leu şi intră în categoria celor zece municipii care nu au văzut nici un ban de la Guvern. Cei doi lideri PD-L au acuzat ieri faptul că cei mai mulţi bani din rectificare s-au dus înspre judeţele conduse de PSD, UDMR şi PNL.

Marţi, primarul şi preşedintele CJA au lansat acuze grave la adresa Guvernului şi a parlamentarilor PNL şi PSD de Arad. Ba mai mult, Falcă a anunţat că va convoca de urgenţă consiliul local pentru a adopta o formă de protest împotriva „bătăi de joc a Guvernului faţă de Arad”.

Una dintre variantele vehiculate de primar ar fi refuzul Aradului de a mai trimite banii din taxe la Guvern, în condiţiile în care judeţul, deşi e pe locul cinci la banii trimişi spre centru, e pe poziţia 41 la sumele primite înapoi de aici.

„Acţiune criminală a Guvernului, care lasă fără finanţare 80% din populaţia Aradului”, „dispreţ total faţă de arădeni”, „Guvernul vrea să stingă lumina în Arad”, au fost doar câteva din afirmaţiile liderilor PD-L, decişi să intre într-un război adevărat cu executivul central.

41 din 42

În clasamentul sumelor primite la rectificare, primul judeţ PD-L se află pe poziţia 26. Aradul ocupă poziţia 41 din 42! Indignarea a atins cote maxime ieri, atunci când Gheorghe Falcă şi Nicolae Ioţcu au ajuns la concluzia că un singur colegiul electoral, cel condus de Mircea Geoană, a primit la rectificare de două ori mai mult decât întreg judeţul Arad.

Cei doi consideră că liderii locali ai PNL ar trebui să umble cu tabelul rectificării pe frunte ca să arate cât de puţin au făcut pentru judeţ. Cei doi cred că liberalilor arădeni ar trebui să le fie ruşine şi de sumele primite de primării, căci situaţia nu e cu nimic mai bună nici aici, chiar dacă câteva primării din Arad, conduse de PNL, PSD sau UDMR, au primit bani.

„În clasamentul general ocupăm şi aici penultima poziţie, ceea ce înseamnă că liberalii arădeni sunt şi ei penultimii”, a precizat Falcă.

În situaţia dată, primarul a decis să declanşeze războiul: „Suntem interesaţi să facem un protest public faţă de ceea ce face Guvernul cu arădenii. Voi convoca CLM-ul să vedem ce mijloace avem pentru protest.

Poate nu o să mai trimitem bani la Bucureşti. Să nu ne facă să dorim să trimitem taxele în altă parte, sau să nu mai plătim defel”, a ameninţat Falcă. Astăzi, CLM ar urma să-şi stabilească strategia de luptă.

Despre o rectificare catastrofală pentru Arad
Andrei Ando, 22 octombrie 2008 03:52

A explodat marea demagogie locală legată de rectificarea bugetară şi împărţirea banilor publici, dinspre Bucureşti spre Arad. Liderii PD-L se revoltă, pentru că Guvernul liberal (filo-PSD) a trimis Aradului cei mai puţini bani la această rectificare, şi promit protest cu scandal. Au perfectă dreptate – nu există cuvinte suficient de grele pentru a condamna această nesimţire! Numai că, pe de altă parte, domniile lor nu spun nimic, tac chitic când este vorba de sumele distribuite localităţilor din judeţ de către Consiliul Judeţean controlat de PD-L. Şi tac cu motiv! Fiindcă dacă putem spune că Guvernul şi-a bătut joc de Arad la rectificarea bugetară, putem spune la fel de bine că şi Consiliul Judeţean şi-a bătut joc de comunele arădene care nu sunt conduse de primari PD-L şi care, la rectificarea făcută de către Consiliul Judeţean, au fost defavorizate. Cu alte cuvinte, administraţia PD-L nu face altceva decât să transfere la Arad modelul de ignoranţă, discriminare şi politizare pe care îl condamnă atunci când este aplicat de bucureşteni. Asta îmi aminteşte de titlul celebru al unui film: „Uite cine vorbeşte!”

Sunt de acord că Aradului i se face o nedreptate, pentru că deși este printre cei mai buni platnici din țară, se află în mod tradițional printre cei mai slab retribuiți din bugetul central. Iar asta nu este altceva decât o ticăloșie absurdă, o mare lipsă de bun simț care trebuie sancționată de toți actorii corecți ai vieții publice. Numai că la fel de mare ticăloșie este să ne prefacem că avem de a face cu o situație nouă, nemaintâlnită, ignorând că așa s-a întâmplat când era PSD la putere, când țara a fost condusă de CDR, de Alianța D.A. PNL-PD, ori numai de PNL. Așadar, undeva, acolo sus, nu există un resentiment cronic față de județul nostru, ci față de rațiune onestitate; banii din buget sunt distribuiți mereu după rațiuni care țin de culoarea politică, nu de nevoi și de performanțe. Oricare Guvern este mai dispus să favorizează putoarea ordinară bazată pe susținere politică și pe nimic mai mult, decât să stimuleze și să premieze munca, eficiența, productivitatea administrațiilor locale. Nu contează cât de implicată și mobilă este o administrație locală, contează doar cât este de bazată și cum este orientată politic. Sunt de acord că această mentalitate trebuie sancționată. Numai că nu de către domnii de la PD-L, care un buzunar și-l fâlfâie ostentativ, ca să arate cât este de gol, iar din celălalt buzunar, plin, își îndestulează propria clientelă, membrii de partid, administrațiile locale „portocalii”.

Felul cum se vaietă, cum se revoltă, cum scapără din priviri capii administrației PD-L din Arad nu impresionează, ci mai degrabă contrariază: tocmai ei?! Cu ce sunt ei mai buni decât cei pe care îi condamnă?! Așa cum spuneam, Consiliul Județean controlat de PD-L a echilibrat zilele trecute cu prioritate absolută bugetele comunelor și orașelor PD-L din Arad, fără să îl doară de nevoile primarilor PNL, PSD, UDMR. Dacă politicienii care au discriminat vin acum să se tânguiască că sunt discriminați, nu mi se pare nici patriotism local, nici dovadă de responsabilitate, ci mai degrabă un politicianism ieftin, etalat cu o supărare simulată în fața unor oameni pe care îi consideră ușor de dus de nas. De altfel, este interesant de remarcat cum poartă dânșii, supărații, în Arad mesajul că județul va primi bani mai mulți dacă guvernul va fi al PD-L: deci sunt gata și ei, la rândul lor, să defavorizeze județele de opoziție, perpetuând practica pe care acum o condamnă vehement!

Desigur, socotelile electorale tradiționale, există încă o explicație a sumei ridicole alocată Aradului de către Guvern, la rectificarea bugetară, iar declarația deputatului Calimente („Dacă Aradul nu ar avea o conducere așa de arogantă, nu s-ar întâmpla acest lucru... Este într-adevăr vorba de o răzbunare”) o confirmă: politicienii noștri din administrația locală nu au știut să își construiască la București o relație profitabilă pentru Arad, punând mai degrabă accentul pe relațiile profitabile pentru ei înșiși, pentru imaginea sau poziția dânșilor. Iar aici nu există excepție: să nu arate primarul cu degetul către prefect, nici prefectul către președintele Consiliului Județean, nici președintele Consiliului Județean către parlamentari! Dacă din punctul acesta de vedere există o culpă, ea este colectivă și este generată de concurența păguboasă, lipsa de comunicare, de ambițiile dure și de raportarea obtuză între liderii insituțiilor, pentru care afirmarea personală, răzbunarea ori demonstrarea infamiei celuilalt par mai importante decât ce câștigă sau ce pierde județul. Cei care acuză și vorbesc despre dușmanii dezvoltării Aradului, să se uite întâi în oglindă!
http://www.observator.info/editorial

" Şedinţa comună de guvern româno-maghiară a avut Aradul în prim-plan: autostradă, tren de mare viteză, investiţii de 215 milioane de euro!
Andrei Ando, 22 octombrie 2008 03:57

Şedinţa comună de guvern româno-maghiară a început, ieri, la Szeged, cu o întârziere de 30 de minute. Premierii Gyurcsany şi Tăriceanu au fost primiţi cu onoruri militare, în prefaţa unor discuţii care au durat trei ore. Cele două cabinete au discutat probleme care interesează în mod direct şi comunitatea arădeană: accelerarea realizării tronsonului de autostradă Nădlac-Arad-Timişoara şi a centurii de autostradă a Aradului (pentru ambele procedurile administrative se vor finaliza până în luna decembrie), premierul maghiar a subliniat că pentru statul său realizarea legăturii feroviare Fiume - Constanţa este foarte importantă, iar asta presupune refacerea întregii infrastructuri feroviare pe tronsonul Szeged - Curtici - Arad - Timişoara. Interesant de remarcat este că, în timp ce statul român nu a fost în stare să realizeze niciun kilometru de autostradă la noi în ţară, a intervenit însă pe lângă Guvernul maghiar pentru a cere realizarea cu prioritate a autostrăzii între Mako şi Nagylak. O altă prioritate enunţată de Călin Popescu Tăriceanu a fost realizarea infrastructurii pentru punerea în folosinţă a unui tren de mare viteză (TGV) pe ruta Bucureşti-Budapesta-Viena, care ar urma să treacă şi prin Arad.
Miniştrii Dezvoltării celor două state au stabilit ca în zona Arad-Bihor-Timiş să se realizeze investiţii de 215 milioane de euro, pe baza unor proiecte transfrontaliere de infrastructură şi de mediu, în oglindă cu judeţe din Ungaria. S-a discutat chiar şi despre microregiunea Pecica-Battonya, care a demarat deja la modul concret cu proiectul de refacere a căii ferate dintre cele două oraşe şi de curăţare a albiei Mureşului şi a canalelor care transportă apă pentru irigaţii în Ungaria, din judeţul Arad.Guvernele României şi Ungariei au semnat ieri o declaraţie prin care recomandă autorităţilor responsabile cu echivalarea studiilor să recunoască automat perioadele de studii efectuate în statul vecin şi să asigure elevului sau studentului continuarea acestora în anul următor.Diplomele, certificatele de studii şi titlurile ştiinţifice acordate de instituţii de învăţământ acreditate în România şi în Ungaria vor fi recunoscute reciproc ca urmare a transpunerii în legislaţia naţională, de către ambele state, a Directivei Parlamentului European privind recunoaşterea calificărilor profesionale.
Cele două guverne au mai convenit ca Ministerele Muncii din ambele ţări să elaboreze un ghid bilingv pentru muncitorii români din Ungaria şi cei maghiari din România "

http://www.obesrvator.info

Cred ca principalele oportunitati ale Aradului vin din ... Ungaria. Pentru ca pozitia Aradului fata de Mako si Szeged nu poate fi furata de niciun guvern de la Bucuresti.
Deci, chiar daca investitiile decise de guvernul Romaniei vor ocoli Aradul, proiectele de tip transfrontalier vor fi centrate pe Arad (ma rog, proiectele cu Ungaria).
Si, ca s-o spunem pe-a dreapta, sunt mult mai multe sanse sa se realizeze proiecte la care participa si alte state decat Romania...

asta e un fel de "pozitia orasului Balti fata de Botosani si Dorohoi"

eu zic ca cheia succesului e tot la Bucuresti...

Concurs hipic la Sepreus
http://www.observator.info



Terenul de fotbal din Şepreuş, generos prin gazonul de bună calitate - s-a umplut, sâmbătă, de obstacole aşezate cu grijă - pentru desfăşurarea în bune condiţii a primei ediţii a concursului hipic. S-au prezentat 11 concurenţi legitimaţi la cluburi hipice din Ungaria, Iratoşu, Oradea şi Arad, cea mai importantă probă fiind cea de sărituri obstacole la peste un metru înălţime. Unul dintre cele mai frumoase momente ale amiezii reci de sâmbătă a fost cel legat de timpul de încălzire, acela în care fiecare cal şi călăreţ au făcut cunoştinţă cu terenul plin de obstacole. Nu poţi să nu rămâi mut de admiraţie în faţa unor animale frumoase, extrem de bine îngrijite şi deosebit de inteligente care trec la pas prin faţa ta, tulburând aerul cu nechezatul lor scurt, în semn că au înţeles gestul sau îndemnul scurt al călăreţului. Un cal negru cu pielea catifelată, alţii de un roşcat închis sau gri – au colindat la trap uşor terenul de concurs. Semeţia cailor, supleţea călăreţilor a schimbat, în doar câteva minute, aerul de prost gust al manelelor care au deranjat, evident, încălzirea concurenţilor. Stând pe margine şi urmărind fiecare cal – eşti copleşit de eleganţa superbului animal care înţelege totul din privire, gest sau cuvânt.Concursul a debutat cu prezentarea primului concurent pe teren, Zoltan Kovacs din Ungaria, cu calul Karina. Cursa de obstacole la peste 1,2 metri înălţime a însemnat pentru această pereche 8 puncte penalizare; următorul concurent, dovedit a fi cel mai valoros - a fost arădeanca Laura Rizac cu calul Otac – obţinând cel mai bun timp din concurs, 58 de secunde şi 0 puncte penalizare. Concursul a fost continuat de participanţii Hanec Andrei cu calul Lina (Ungaria) 0 puncte penalizare, Laura Lovas din Arad cu calul Orac – 0 puncte penalizare, Varga Sofia din Ungaria cu calul Cary – 0 puncte penalizare, Carmen Bunaciu din Arad cu calul Ovidiu – 0 puncte penalizare, Ioan Vlad (Ungaria) cu calul Celo – 8 puncte penalizare, Irina Bojan din Arad, Nagy György (Ungaria), Adrian Sima din Arad cu calul Santiago şi cel mai tânăr participant al concursului, micuţa Ana Bozo (11 ani) din Arad cu calul Mandinga. A urmat apoi proba de baraj pentru concurenţii care au obţinut 0 puncte penalizare. Obstacolele s-au ridicat şi s-au lărgit cu încă 10 cm. După desfăşurarea probelor de baraj, câştigătorul concursului a fost o... călăreaţă, Laura Rizac cu calul Otac – concurentă aparţinând clubului hipic Arad. Locul II şi III au fost ocupate de alte două arădence apaţinând aceluiaşi club hipic arădean, Carmen Bunaciu cu calul Ovidiu şi Laura Lovas cu calul Orac. Următorii ocupanţi ai locurilor 4, 5 şi 6 au fost Varga Sofia, Sima Andrei şi Hanec Andrei.Perechile câştigătoare au făcut un elegant tur de onoare al terenului în aplauzele tuturor acelora care au asistat cu încântare la această desfăşurare de inteligenţă, putere, frumuseţe şi armonie între cal şi călăreţ.O bilă albă pentru cei care au avut această iniţiativă a concursului. „Următoarea ediţie, aşa cum ne mărturiseşte primarul Incicău – va fi mult îmbunătăţită, dar suntem bucuroşi că spectacolul a fost extrem de reuşit şi a plăcut tuturor.”

Indiferent de rezultat, toţi caii prezenţi au fost campioni prin frumuseţe, eleganţă, inteligenţă şi forţa cu care şi-au dozat efortul în trecerea obstacolelor, ascultând şoapta şi îndemnul scurt al călăreţului. Aplauze din toată inima pentru toţi caii, şi, evident, pentru călăreţi, pentru toţi aceia care ştiu să intre în armonie cu cele mai inteligente fiinţe necuvântătoare lăsate de Dumnezeu. Concursului hipic i-a urmat o după-amiază de divertisment muzical din care nu au lipsit berea şi micii – îndelung apreciaţi de şepreuşenii dornici de bună dispoziţie, aer curat şi distracţie din plin.

Aradul bate Timişoara la creştere economică

Oraşul de pe Mureş s-a dezvoltat ca Făt-Frumos la toate capitolele care privesc investiţiile. Aradul a crescut economic mult în 2008. Valoarea investiţiilor străine făcute este mult mai mare decât la Timişoara.

Tendinţa de creştere în construcţii, la Arad, este în contrast cu scăderea consemnată în Timişoara Foto: horia călăceanu
Datele oferite de Institutul Naţional de Statistică (INS) pentru primele opt luni ale anului în curs indică faptul că Aradul bate la scor Timişoara la capitolul dinamică economică. Diferenţa cea mai mare între cele două oraşe apare în cazul societăţilor comerciale cu participare străină.

Deşi numărul firmelor nou înfiinţate în Arad este de două ori mai mic decât al celor create în Timiş, capitalul social subscris este mult mai mare în primul caz. În oraşul de pe Mureş au fost înregistrate mai multe companii mari, în timp ce pe malul Begăi s-au înfiinţat firme mici.

S-a construit mai mult

Un alt indicator care demonstrează dinamica arădeană se reflectă din investiţiile realizate în construcţii. Comparativ cu anul trecut, totalul investiţiilor din Arad a crescut cu 50 de procente, în timp ce sumele investite în Timiş în construcţii sunt într-o continuă scădere.

Sumele investite în construcţii în trimestrul doi al anului 2008, la Arad, au crescut cu 38 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. La Timişoara sumele investite în construcţii, în aceeaşi perioadă, au suferit o scădere de 60 la sută. Din 2007 până acum, sumele pentru construcţii din Arad au crescut cu zece, chiar 20 de procente în fiecare lună. Investiţiile firmelor din Timiş au scăzut lunar cu până la 40 la sută.

Avantaj remarcat de firmele străine

Rata mai mare a şomajului înregistrată în Arad a făcut oraşul mai atractiv pentru firmele străine. Rata şomajului este de 2,6 la sută în Arad, firmele străine preferând să vină aici pentru că recrutează mai uşor forţa de muncă. Salariul mediu net este la Arad de 1.062 de lei.

Cel mai bine se plăteşte în servicii, unde salariul mediu este de 1.123 lei. În acelaşi timp, rata şomajului în Timiş este de 1,4, iar salariul mediu net, de 1.217 lei. Conform unui sondaj efectuat de Bestjobs, angajaţii care au cele mai multe beneficii în afara salariului, sunt arădenii. Peste 20 la sută dintre ei au maşină de serviciu şi 40 la sută, telefon de serviciu.
http://www.adevarul.ro

---

Oamenii de afaceri din Top 500 dau soluţii pentru relansarea oraşului de pe Bega. Construcţii mai multe, companii private cu capital mai mare şi o dinamică mult mai bună a Aradului în faţa Timişoarei.

Statistica pe ultimele trei luni arată că Aradul are un ritm de creştere mult mai bun decât cel al Timişoarei. O parte din reprezentanţii comunităţii locale a oamenilor de afaceri susţine că Aradul se bucură de atractivitatea pe care ar fi avut-o Timişoara în urmă cu patru ani.

Alţi oameni de afaceri susţin contrariul. Timişoara se poate dezvolta în continuare dar e nevoie de câteva decizii locale clare şi rapide, precum şi de proceduri mult mai bune şi eficiente în privinţa autorizaţiilor.

Terenuri blocate inutil

“Simţim şi noi că Aradul se mişcă mai repede. Este dacă vreţi şi explicaţia pentru care Timişoara devine mai puţin atractivă. Există un anume blocaj administrativ. Lucrăm în multe locuri din ţară, dar de niciunde nu obţinem autorizaţii atât de greu”, a declarat Emil Cristescu, unul din primii miliardari ai Timişoarei. El a menţionat şi infrastructura.

Cristescu spune că foarte multe terenuri sunt blocate inutil, situaţie care menţine lipsa de oferte pe piaţa imobiliară şi preţurile foarte ridicate ale terenurilor disponibile. „O mare suprafaţă de terenuri ar putea fi eliberată şi astfel, preţul terenurilor ar scădea la Timişoara”, a mai spus Emil Cristescu.

Frâne din administraţie

Omul de afaceri Romeo Dunca este de părere că principalul motiv pentru care dezvoltarea Timişoarei este frânată este obtuzitatea administraţiei locale. „Ar trebui să ne conducă alţii şi la oraş şi mai sus. Să vină alţii pentru că s-a dovedit în ani de zile că nu ştim să ne gestionăm bine.

De parcă toţi suntem împotriva noastră. Aradul creşte pentru că sunt oameni mai deschişi. Este o dinamică mai bună, plecând de la conducători mai maleabili şi deschişi. La noi sunt aceiaşi Cojocari, aceiaşi bandiţi care gestionează tot, oameni rămaşi în urmă cu viziuni depăşite şi interese mărunte”, a declarat Dunca.

Criza forţei de muncă

Omul de afaceri Darius Jumanca este de părere că economia locală este îngheţată din cauza lipsei forţei de muncă, dar că şi lipsa de deschidere a autorităţilor locale ţine blocată dezvoltarea. „Noi am dezvoltat investiţii. Probabil că nu sunt aşa de mulţi investitori. Gurile rele spun că şi la primărie întâmpină greutăţi, că merge greu partea de autorizare. Nici la noi nu merge foarte repede.

Comunitatea locală poate să influenţeze foarte mult un regim de investiţii, dacă există o deschidere mai mare. Pe noi nu ne-a stopat nimeni în investiţii de aceea nu ştiu dacă e adevărat sau nu. Cred că o problemă foarte mare este blocajul de pe piaţa forţei de muncă”, a spus Jumanca.

În opinia acestuia se impune o politică locală de atragere a forţei de muncă din zonele cu şomaj ridicat. Acesta a mai spus că şi lipsa unor facilităţi fiscale pentru investitori nu face oraşul atractiv.
http://www.adevarul.ro/articole/resuscit...rdari.html

Aradul se află printre regiunile UE cu cea mai mare creştere economică!!!

Conform Anuarului Eurostat publicat joi la Bruxelles, regiunea de vest a României, din care fac parte judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş, a înregistrat cea mai mare creştere economică între anii 2000 şi 2005 dintre noile state membre, cu excepţia capitalelor. Aici, produsul intern brut pe cap de locuitor a crescut cu 13% între 2000 şi 2005, de la 26,8% la 39,8% din media Uniunii Europene. Bucureştiul a avut un PIB pe cap de locuitor de 75% din media UE în 2005, devansând Sofia şi capitalele statelor baltice. La polul opus, cea mai săracă regiune din UE, este cea de nord-est a României, din care fac parte judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui.

http://www.news-ar.eu/stiri_arad/aradul_..._economica

Peste 500 de arădeni vor rămâne fără locuri de muncă în urma disponibilizărilor

Până la sfârşitul anului, cel puţin 515 persoane, conform estimărilor specialiştilor, vor rămâne fără locuri de muncă, după ce firmele la care sunt angajate vor face disponibilizări. Vestul ţării este cel mai afectat, deocamdată, de criza financiară, care face ca marile firme să nu-şi mai poată plăti muncitorii. Pentru lunile noiembrie şi decembrie s-au făcut disponibilizări până în prezent la opt firme din judeţul Arad. Firmele sunt următoarele: „S.C. Foricon S.A Deva”- punct de lucru Arad, care a făcut disponibilizări pentru luna noiembrie, în urma cărora 31 de oameni vor fi concediaţi, „ S.C. Replay S.R.L”, unde 80 de persoane vor trebui să-şi caute un alt loc de muncă începând cu această lună, S.C. Agro Codlea S.R.L, firmă care a făcut disponibilizări pentru luna noiembrie şi care va lăsa pe drumuri 30 de persoane, „ S.C. Raymond Producţie S.R.L”, cu 60 de locuri disponibilizate pe luna în curs, „S.C. Transfond S.A Bucureşti„, care va da afară 3 persoane începând cu luna decembrie şi cele 3 firme din Lipova: „S.C. Bianca International S.R.L„, care a făcut disponibilizări pentru luna noiembrie pentru 200 de persoane S.C. Coste Shoes S.R.L, care a propus spre concediere 67 de oameni din această lună şi „S.C. Tommaifacio Export-Import Gilbert S.R.L.”, unde 44 de oameni îşi vor căuta un nou loc de muncă la începutul anului viitor. În funcţie de vechime, angajaţii care vor pleca vor primi salarii compensatorii.„ În cazul în care persoanele rămase fără loc de muncă îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege vor primi ajutorul de şomaj, apoi noi vom încerca să-i ajutăm pe cei care ne solicită un loc de muncă, punându-le la dispoziţie oferta noastră. A.J.O.F.M. organizează aproape în fiecare lună bursa locurilor de muncă, la cererea forţei de muncă şi a angajatorilor. Următoarea bursă va avea loc în data de 21 noiembrie şi se va organiza la Sebiş, unde dorim să realizăm o întâlnire profitabilă între angajatori şi posibilii angajaţi. Va fi o bursă generală adresată tuturor persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă”, ne-a declarat Mihaela Jude, purtător de cuvânt în cadrul A.J.O.F.M.Firme importante din Arad, care nu au făcut disponibilizări sunt Leoni şi Takata, dar care însă au făcut modificări în programul salariaţilor.

http://www.observator.info

Nouă cerbi împuşcaţi de braconieri!
Andrei Ando, 20 noiembrie 2008 22:25

* O femelă de cerb lopătar a fost găsită în portbagajul maşinii unui vânător, alţi opt cerbi omorâţi erau îngropaţi în gunoi, lângă Chişineu Criş. Braconierii şi-au abandonat şi maşinile de teren!

Braconaj de proporţii, în judeţul Arad, unde opt cerbi lopătari au fost descoperiţi împuşcaţi şi îngropaţi în gunoaie, la o fermă de lângă Chişineu Criş. Poliţia nici nu bănuia ce va găsi, în momentul în care poliţiştii de frontieră de la Vărşand au reţinut un arădean în al cărui Oltcit a fost găsit un cerb împuşcat. Şoferul a recunoscut că el a omorât animalul. Pe bancheta din spate a fost găsită o armă de vânătoare de calibru 12 mm şi cinci cartuşe cu alice de vânătoare cu capsa nepercutată. În urma audieri celor trei, numitul Raul S., în vârstă de 27 ani, a declarat că arma şi muniţia îi aparţin, iar femela de cerb lopătar a fost împuşcată din autovehicul, cu arma sa, în timp ce bărbatul şi trei complici ai săi se deplasau pe digul de pe malul drept al râului Crişul Alb, între localităţile Pilu şi Vărşand.

Ancheta a scos la iveală o acţiune de braconaj de proporţii. Se pare că bărbatul cercetat de poliţişti avea şi alţi complici, braconieri care au vrut să şteargă urmele faptei după ce au auzit că vânătorul a fost prins la Vărşand. Cei opt cerbi găsiţi împuşcaţi de anchetatori sunt analizaţi, pentru a se stabili dacă au fost împuşcaţi cu aceeaşi armă de calibrul 12 mm. La aceeaşi fermă se aflau abandonate şi două maşini de teren, care, cel mai probabil, au fost folosite la braconaj. "În acest moment se fac cercetări pentru identificarea proprietarilor acestor maşini, respectiv a participanţilor la vânătoarea ilegală", a declarat purtătorul de cuvânt al poliţiei.
http://www.observator.info/actualitate-1...braconieri
:sad::sad::sad:

Articol din anii'80 publicat in Flacara Rosie (nu are legatura cu actuala publicatie) si republicat in Observator in ziarul de azi, de la sfarsitul anilor '80:

Economisirea energiei - o îndatorire patriotică, o obligaţie a fiecăruia: prin birouri, în căutarea spiritului gospodăresc
22 decembrie 2008 04:18

Fiecăruia ne sunt cunoscute indicaţiile date de conducerea partidului şi statului nostru, măsurile stabilite prin recentul decret privind economisirea energiei ca o contribuţie substanţială la creşterea bunăstării, la o nouă calitate a vieţii – trăsătură definitorie a următorului cincinal. Iată de ce am considerat că este bine să vedem cum se înfăţişează astfel de preocupări prin birouri în care lucrează personalul tehnico-administrativ, locul pe unde a fost traseul raidului nostru întreprins ieri dimineaţă.

Măsuri s-au luat, dar reşoul e cald
Aflăm din surse autorizate că, la Direcţia judeţeană pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale, prin circulara datată de alaltăieri, au fost stabilite măsuri ferme de economisire a curentului electric. Dar circulara… a circulat doar pentru “drumul hârtiilor”, ea fiind anexată cu conştiinciozitate la dosar. Atât. Lucrătorii au rămas la vechile practici, doar ţigara fără cafeluţă nu merge de dimineaţă. O dovadă materială fără drept de tăgadă, o aduce reşoul din biroul comisiei de minori, care era încă fierbinte. De asemenea, o altă probă a faptului că măsurile luate sunt încă virtuale, o constituie dulapul din biroul secretarei tehnice, Maria Trifa. Iată inventarul acestuia: trei borcane pline ochi de cafea măcinată, două ibrice şi trei cratiţe, un strecurător, zahăr, sare etc. Explicaţia ne-o dă Maria Trifa: “Ce vreţi, sunt ale mele personale. Soţul e la spital şi trebuie să-i gătesc ceva…”. Un alt dulap, ceva mai mic, există şi la biroul asistenţă socială. Tot aici, persistă în aer un miros de cafea demn de un bar. Am găsit noi multe, dar nu şi răspunsul la întrebarea: când se vor aplica măsurile de economisire a energiei electrice?

Nu sunt şefii, e cafea!

Intrăm şi la Oficiul judeţean de construirea şi vânzarea locuinţelor. Şi tot la secretara tehnică, pe numele ei Stana Scheip. “Ce doriţi? – ne întreabă dumneaei pe noi – oaspeţii nepoftiţi. Nu există nimeni aici, aşa că veniţi peste o oră sau două”. Noi insistăm. “Nu vedeţi că deranjaţi?” – vine răspunsul pe un ton repezit. Desigur că o deranjăm pe Stana Scheip, reţinând-o de la obişnuita îndeletnicire zilnică – făcutul cafelei.
Şi totuşi noi am insistat, intrând în biroul de alături. Acolo l-am întâlnit pe şeful O.J.C.V.L. Arad, Alfons Lobază, care fiind deja în prima zi de concediu, nu vedea “ustensilele” existente, adică termoplonjoane, cratiţe, ibrice etc. Să sperăm însă că o să “dispară” rapid (dar nu ascunse prin dulapuri) şi reşoul de la contabilitate, ibricele şi cratiţele găsite cam peste tot, acest “arsenal” de obiecte “parazitare”. Parazitare de două ori, o dată drept consumatoare de energie electrică şi a doua oară, sunt cronofage, adică “mănâncă” din timpul productiv al acestor lucrători.

“Vă facem şi dv. o cafea?”

La centurl de proiectări al judeţului inginerul Gheorghe Nica, preşedintele comitetului sindicatului, care ne-a însoţit în raidul nostru prin birourile instituţiei, ne spunea că abia săptămâna viitoare se vor da dispoziţii privind interzicerea folosirii aparatelor electrice pentru uz personal. Până atunci însă… În atelierul topografic, pentru prepararea cafelelor se folosesc un reşou şi un termoplonjon. Tovarăşele din acest birou sunt gazde primitoare:
– Vă facem şi dumneavoastră o cafea?
– Nu, mulţumim. Dar de ce nu serviţi de la bufet?
– Aceea nu e aşa de bună. Noi o facem mai tare.
În alte birouri alte reşouri. Se fac cafele, ceaiuri. La colectivul de proiectări termice tovarăşii sunt mai economi.
– Noi bem numai ness!
– Dar apa pe ce o încălziţi?
Răspunsul însă s-a lăsat aşteptat. În biroul dactilografelor observăm o oarecare agitaţie. Se doseau reşourile. Cafeaua se servise deja. Aflăm însă de la una din dintre dactilografe că pe reşoul cu pricina, uneori, nu ştim cât de des, se mai încălzeşte şi mâncarea.
– Ieri după-amiază ne-am încălzit o supă de roşii. Când lucrăm peste program trebuie să mâncăm ceva.
Aici se bea ceai, nu cafea…
Cooperativa “Constructorul”, atelierul de proiectări. În birouri sunt aprinse trei tuburi fluorescente dintre cele şase existente dar… nimeni nu lucrează la nici o planşetă. Ione Vanciu, proiectant în acest atelier, ne conduce prin toate birourile. Ni se spune că aici se cunosc prevederile decretului cu privire la economisirea energiei electrice. Poate. Dar atunci de ce nu sunt respectate? Ostentativ într-un birou ne sfidează un ibric pentru cafea.
– Aţi făcut, sau faceţi acum cafea?
– Ibricul nu este pentru cafea, noi bem ceai.

La atelierul de proiectări se bea ceai. Ce fel de ceai se bea aici nu ne-a interesat. Ne-am interesat în schimb, cu ce aparat electric l-au preparat. Tovarăşii au încercat să ne lămurească cum că numai cafeaua se face cu un aparat electric (reşou, termoplonjon sau altceva) pe când ceaiul probabil că îl prepară cu apă rece sau îl aduc de-acasă gata pregătit. Cu toate că ibricul cu pricina era murdar de cafea, cafea găsindu-se şi în ceştile existente pe birouri.

http://www.observator.info/actualitate
:smile:

p.s. Interesanta o opinie la art de mai sus:

cercetator
la 22 decembrie 2008 ora 18:28
doriti sa cercetati daca autorii rindurilor de mai sus,si altor asemenea reportaje partinice,se afla in rindurile ziaristilor(sau celor ce se cred ziaristi...)in Arad-cum ar fi de ex;tov.tabuia,tov.tisca,tov.aflati in consiliul municipal sau judetean...si altii

Doamne cum pot unii sa uite in ce lume absurda traiam...