Il Gigante Buono, profesorul de fair-play
Cel mai bun fotbalist pe care l-a avut vreodată Ţara Galilor. Nu, nu este, după cum poate aţi crezut, actualul jucător al celor de la Manchester United, Ryan Giggs, sau legenda lui Liverpool, Ian Rush. Este vorba de unul dintre cei mai mari fotbalişti care s-au născut vreodată în Marea Britanie, pe numele său John Charles.
Născut în 1937, pe 27 decembrie, la Swansea, John a început să joace fotbal, la fel ca fratele său Mel, la echipa locală cu acelaşi nume. Nu a reuşit să îi convingă însă pe cei de la Swansea City că merită să joace la prima echipă la frageda vârstă de 14 ani şi a părăsit gruparea. La 17 ani, a semnat un contract cu Leeds United, după ce a fost remarcat în timp ce juca pentru Gendros, un club local care creştea tineri. În 1949, a debutat pentru formaţia care evolua în acel moment în liga secundă din Anglia. A jucat doar trei meciuri în primul său sezon la Leeds, debutând într-un meci împotriva lui Blackburn Rovers. Pentru că nu am menţionat un lucru extrem de important, trebuie să adaug că Charles evolua atât pe postul de fundaş central, postul său iniţial, cât şi pe postul de atacant, post pe care a evoluat începând cu anul 1952. În sezonul 1953-1954, a realizat o performanţă remarcabilă : a marcat 42 de goluri în “doar” 39 de meciuri pentru Leeds, demonstrând că reprofilarea sa a fost o faptă inspirată. A continuat forma excepţională, iar la finalul sezonului 1955-1956, a reuşit să promoveze cu Leeds, după ce jucase timp de opt sezoane în liga secundă. Nici în First Division nu s-a lăsat mai prejos : a reuşit să marcheze 38 de goluri în 40 de partide, intrând în vizorul mai multor echipe din Insulă, dar şi de pe Continent. Astfel că, începând cu 1957, Charles părăsea, după nouă ani, echipa la care se afirmase, Leeds, pentru o aventură în Italia, la Juventus. Cifrele spun totul despre anii petrecuţi la Leeds United : 297 de meciuri jucate, 150 de goluri marcate, dar şi 65.000 de lire sterline, o cifră record pentru acele vremuri, care au intrat în vistieria clubului englez în urma transferului său în Italia.
.
Juventus : echipă nouă, acelaşi John Charles
.
Transferul în Italia nu a reprezentat o eroare în cariera lui John Charles, ba, dimpotrivă, galezul a continuat să evolueze entuziasmant şi la formaţia torineză. În primul său sezon pentru Juve, Charles a marcat 28 de goluri în 34 de partide, şi a reuşit să obţină primul său trofeu : Campionatul Italiei. A urmat un sezon mai puţin reuşit pentru Charles, mai puţin reuşit în comparaţie cu primul, pentru că cele 19 goluri marcate în 29 de meciuri nu sunt o cifră care să nu satisfacă, având în vedere că Charles evolua în continuare şi pe postul de fundaş central în unele meciuri. A urmat un nou titlu în sezonul viitor, când Charles a marcat 23 de goluri în 34 de meciuri şi totul mergea de minune pentru “Uriaşul Blând”, după cum fusese supranumit de către italieni. A venit şi al treilea titlu, în sezonul 1960-1961, dar avea să fie şi ultimul sezon reuşit al uriaşului de 1,88 m la Juventus. Un ultim sezon mai puţin reuşit la Juventus a marcat despărţirea lui John Charles de clubul italian.
.
Inconstanţă
.
” Cea mai mare greşeală din viaţa mea”, astfel a caracterizat John Charles plecarea sa de la Juventus. S-a întors la prima sa dragoste, Leeds United, dar nu a mai reuşit să repete performanţele de altădată. A evoluat în doar 11 meciuri în turul de campionat pe care îl jucase pentru formaţia engleză, întorcându-se în Italia, de data aceasta la AS Roma. Nici la Roma nu a evoluat strălucit, deşi începuse promiţător : accidentările şi problemele familiare l-au forţat să părăsească formaţia din capitala Italiei după doar 10 meciuri, în care a marcat 4 goluri.
.
Primul club din ţara natală : Cardiff City
.
După cum aţi aflat de mai sus, John Charles nu apucase să joace la Swansea City, echipa din oraşul său natal, aşa că experienţa sa la Cardiff City a fost prima la un club din ţara sa natală. Ce e drept, Cardiff City evolua în First Divison, denumirea sub care era cunoscută Premier League. Cert e faptul că John a început să evolueze din nou bine, mai întâi pe postul de fundaş central, în primele două sezoane, iar în ultimul sezon ca atacant, în cele doar 7 meciuri pe care le-a mai jucat ca profesionist marcând 4 goluri .
.
După retragere
.
Retragerea din fotbalul profesionist a însemnat o nouă provocare pentru John Charles, care a preluat banca tehnică a formaţiei Hereford United, formaţie dintr-o ligă de amatori din Anglia. Nu a putut să stea însă departe de activitatea de jucător, aşa că a continuat să îşi ajute elevii şi din teren. În cele cinci sezoane în care a activat ca antrenor şi jucător la Hereford, Charles a bifat 173 de meciuri, în care a marcat de 80 de ori. A părăsit Hereford pentru a antrena şi o echipă din Ţara Galilor, Merthyr Tydfil. A continuat să joace şi la Merthyr, dar după încă doi ani în care a fost antrenor-jucător la această formaţie, a ales să se retragă atât din cariera de jucător, cât şi din cariera de antrenor. A mai cochetat cu fotbalul ca director tehnic al echipei canadiene Hamilton Steelers.
.
Aventura numită CM 1958
.
Campionatul Mondial din 1958, desfăşurat în Suedia, a fost unicul la care s-a calificat naţionala de fotbal a Ţării Galilor. Calificarea Ţării Galilor a fost una norocoasă, având în vedere că a fost trasă la sorţi dintre echipele clasate pe locul doi pentru a juca un baraj cu Israel, baraj câştigat de naţionala lui John Charles. În lotul pentru Campionatul Mondial, John Charles îl avea alături şi pe fratele său, Mel. Ţara Galilor a fost repartizată într-o grupă extrem de dificilă, alături de gazda Suedia (cea care avea să se califice în finala competiţiei), Ungaria, una din marile forţe ale acelor vremuri, şi Mexic. În primul meci, Ţara Galilor a ţinut în frâu Ungaria, scor final 1-1. Golul galezilor a fost marcat de nimeni altul decât John Charles, cel care devenea primul marcator al Ţării Galilor la un turneu final. Încă un punct după un meci nefericit cu Mexic, în care echipa americană a reuşit să egaleze în penultimul minut, iar în meciul decisiv, galezii au smuls un 0-0 care le-a permis să se claseze pe locul doi, la egalitate cu Ungaria. În play-off, Ţara Galilor a învins Ungaria cu 2-1, după ce maghiarii conduceau la pauză cu 1-0, calificându-se în sferturile de finală. Ghinionul galezilor s-a numit Brazilia. Viitoarea campioană mondială a reuşit o victorie la limită, 1-0, datorită golului lui Pele. Astfel se încheia aventura lui Charles şi a ţării sale la acest turneu final. În total, Charles a jucat în 38 de meciuri pentru selecţionata Ţării Galilor, pentru care a marcat 15 goluri.
.
De ce este considerat unul din cei mai mari jucători din lume ?
.
Am păstrat ceea ce era important la sfârşit. Uriaşul John Charles este renumit pentru faptul că nu a fost niciodată avertizat sau eliminat în carieră , fapt mai rar întâlnit. Datorită acestui fapt, şi-a atras renumele de “Il Gigante Buono”, în vremurile în care evolua pentru Juventus. O altă raritate întâlnită la Charles era faptul că juca atât fundaş central, cât şi atacant, după cum aţi aflat mai sus. Galezul lovea balonul bine atât cu piciorul drept, cât şi cu piciorul stâng, iar condiţia sa fizică era de invidiat, după spusele foştilor săi colegi de la Juventus. Nu în ultimul rând, Charles era un specialist al jocului aerian, beneficiind de o lovitură de cap extraordinară. Şi-a dezvoltat acest aspect al jocului în timp ce se afla în armată, acolo unde a jucat foarte mult baschet. Charles a fost, de asemenea, numit cel mai bun jucător străin care a evoluat vreodată (!) în Serie A, deşi în bogata istorie a campionatului italian au evoluat mari fotbalişti străini, precum francezul Michel Platini, argentinianul Diego Armando Maradona sau olandezii lui AC Milan - Marco Van Basten, Frank Rijkaard sau Ruud Gullit. În 2003, a fost numit cel mai bun jucător din istoria naţionalei Ţării Galilor, cu ocazia jubileului UEFA. De asemenea, John Charles a fost plasat pe poziţia a 19-a în topul celor mai mari personalităţi pe care le-a avut vreodată Ţara Galilor. Charles face parte şi din Topul celor mai buni 100 de jucători din secolul XX. Este plasat pe locul 32, înaintea unor nume mari precum Lothar Matthaus, Karl-Heinz Rumenigge, Dino Zoff, Hristo Stoichkov, Laudrup sau Mario Kempes.
.
“Incomparabil. Singurul fotbalist din lume care a jucat extraordinar în două poziţii extrem de diferite” (Sir Bobby Robson)
.
“Dacă ar fi să îmi aleg cea mai bună echipă britanică din toate timpurile, sau chiar cea mai bună echipă a lumii din toate timpurile, John Charles ar face parte din ea” (Jimmy Greaves)
.
“Unul din cei mai buni fotbalişti din toate timpurile” (Jacky Charlton)
.
” Adevărată forţă a naturii, redutabil prin puterea sa de pătrundere în apărările adverse, a format la Juventus un duo extrem de eficace alături de Omar Sivori” (Mihai Ionescu)
.
Pe data de 21 februarie 2004, o veste tristă zguduia Ţara Galilor. John Charles, simbolul fotbalistic al acestei ţări, trecea în lumea celor drepţi, la vârsta de 72 de ani. Suferea de câţiva ani de sindromul Alzheimer, iar în ianuarie suferise un atac de cord, în urma căruia i-a fost amputat parţial un picior pentru o circulaţie mai bună. În memoria lui a fost făcut chiar şi un imn. Astfel a părăsit lumea pământească John Charles, profesorul de fair-play al fotbalului. Din păcate pentru binele acestui sport, de la cursurile sale au lipsit majoritatea fotbaliştilor şi conducătorilor de club.
sursa:
http://www.gsp.ro