Forum Oficial al UTA Arad

da, un articol excelent!

Şerban Foarţă a încetat colaborarea la Dilema veche pentru că nu vrea să fie coleg cu Sever Voinescu

Scriitorul Şerban Foarţă a încetat colaborarea la Dilema veche pentru că nu vrea să fie "coleg" cu Sever "Cotoi" Voinescu, despre care spune că este "un personaj nefrecventabil", într-o scrisoare trimisă lui Mircea Vasilescu, redactor-şef al publicaţiei.

"Domnule Vasilescu, dragă Mircea, întrucât dl Sever [Cotoi] Voinescu, deţinător, la Dilema veche, al unei rubrici permanente, anume «Axa dus-întors», e, în opinia mea, un personaj nefrecventabil, mă văd constrâns a-mi înceta colaborarea, tot permanentă, la această foaie - la care (ca şi la tine personal) mărturisesc că ţin nedezminţit… În preajma, însă, a persoanei amintite, am dezagreabila senzaţie că, dintr-un simplu colaborator, devin, din şapte-n şapte zile, un, mai curând, colaboraţionist", se arată în scrisoarea semnată, "cu amărăciune", de Şerban Foarţă.

Scrisoarea este datată 1 octombrie 2010 şi a fost publicată pe AgenţiadeCarte.ro. Totodată, AgenţiadeCarte.ro, un proiect coordonat de scriitorul Dan Mircea Cipariu, anunţă că susţine public "gestul etic al poetului şi traducătorului Şerban Foarţă".

Contactat de MEDIAFAX, Şerban Foarţă spune că nu-l cunoaşte personal pe Sever Voinescu, însă i-a observat "evoluţia" din ultimele luni.

"Nu-l cunosc personal şi nici impersonal (...). De trei-patru luni, văzând evoluţia acestui domn, mi se părea puţin jenant să fim «colegi»", a spus Şerban Foraţă. El a făcut referire la "problema" din Parlament, de la votarea Legii Pensiilor, când Sever Voinescu, secretarul Camerei Deputaţilor, a "măsluit" la numărătoarea de voturi, fiind alături de Roberta Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor.

"După câteva zile după problema Parlamentului, a mai emis, pe post de aghiotant al lui Milică Boc, teoria unor lovituri de stat date de moguli", a mai spus Şerban Foarţă, precizând că nu din cauza lui Dinu Patriciu a renunţat la onorariul pe care îl primea de la Dilema veche.

"Habar n-am avut până acum trei săptămâni, pentru că stau la Timişoara, că sponsorul acestei reviste este Dinu Patriciu. Nu mă moguleşte chestia asta şi nu am nimic de reproşat domnului Dinu Patriciu şi nici nu ştiu dacă ce se spune despre el este un adevăr sau o veritabilă calomnie", a mai spus scriitorul Şerban Foarţă.

Şerban Foarţă are de circa şase ani o rubrică săptămânală la Dilema veche, intitulată în ultimii ani "Gazela de perete".

Dilema veche este o revistă săptămânală de opinie, parte a trustului Adevărul, controlat de omul de afaceri Dinu Patriciu.

Până în momentul difuzării acestei ştiri, Mircea Vasilescu, redactor-şef al publicaţiei Dilema veche, nu a putut fi contactat.

http://www.gandul.info/news/serban-foart...cu-7444896

"Adevărul Holding va lansa un post de televiziune, Adevărul TV

Trustul Adevărul Holding, controlat de omul de afaceri Dinu Patriciu, a cerut Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) o licenţă audiovizuală prin satelit pentru lansarea televiziunii generaliste Adevărul TV.
Solicitarea de acordare a licenţei audiovizuale pentru Adevărul TV a fost depusă la CNA de Adevărul Digital Media SRL din Bucureşti, ai cărei acţionari sunt Adevărul Holding - 95% şi Tipomedia - 5%, au declarat reprezentanţii CNA.
Potrivit dosarului depus la CNA, Adevărul TV va difuza programe în producţie proprie - 50% şi programe ale altor producători - 50%.
Grila de programe a postului va cuprinde, printre altele, divertisment, filme, programe informative, programe educative şi culturale şi publicitate.
Investiţia în lansarea Adevărul TV se ridică, potrivit dosarului depus la CNA, la peste 10 milioane de euro. Trustul de presă Adevărul Holding şi-a dezvoltat, de la sfârşitul anului trecut, un studio de televiziune.
Din 15 iulie 2010, Alexandru Sassu, fostul director general al Societăţii Române de Televiziune (SRTv), ocupă funcţia de director al diviziei de radio şi televiziune a trustului Adevărul Holding.
"Lansarea diviziei TV face parte din strategia şi din planul de afaceri al Adevărul Holding de a deveni o companie media integrată", a declarat, în data de 23 iunie 2010, Peter Imre, director general al trustului.
La rândul său, Alexandru Sassu a declarat atunci că numirea sa în această poziţie este o provocare foarte interesantă, în contextul în care, în opinia sa, publicul aşteaptă informaţii şi programe de calitate. "Este un proiect fezabil, care, în doi ani, poate ajunge să fie un concurent redutabil pentru actualele canale TV generaliste", a mai spus Alexandru Sassu.
Totodată, trustului controlat de Dinu Patriciu i s-au alăturat, de-a lungul acestui an, mai multe persoane care au lucrat în televiziune, printre care: Mihaela Antoche, care a venit la Adevărul Holding de la Kanal D, unde ocupa funcţia de director al Departamentului de Ştiri şi Sport, Horia Enăşel - cunoscut în mediul audiovizual datorită colaborărilor sale cu posturile de televiziune Pro TV, Naţional TV, B1 TV şi N24, dar şi Mura Frânculescu - fostul coordonator al TVR 3, televiziune din portofoliul Societăţii Române de Televiziune.
Trustul Adevărul, controlat de omul de afaceri Dinu Patriciu, are în portofoliu cotidianele Adevărul, Adevărul de seară, tabloidul Click!, revistele OK!, Dilema veche, Dilemateca, Foreign Policy Romania, precum şi cotidianul Blik din Ucraina, colecţiile de carte de lux Adevărul, dar şi un număr mare de suplimente şi produse complementare. Divizia internaţională a grupului mai cuprinde redacţii în Spania şi Italia, înfiinţate în 2007. Totodată, Adevărul Holding editează Forbes România. Recent, Adevărul Holding a cumpărat şi revista Tango."

http://observator.info/ultima-ora/adevar...devarul-tv

wtf

http://www.bihon.ro/stiri/oradea-bihor/a...1-03371778

Moderator / moderatoare
Moderatorul român nu moderează: ia la întrebări, dojeneşte, demonstrează şi condamnă.
Andrei Pleşu

Am mai scris, în treacăt, despre unii dintre moderatorii noştri de televiziune. Degeaba. Nu că m-aş aştepta să-i văd transformându-se peste noapte în figuri exemplare ale meseriei. Dar mi-aş dori să întrezăresc, pe chipul lor, măcar din când în când, o umbră de reflexivitate, un mic dubiu de sine, un minim efort de autoeducaţie. Mi s-ar părea normal să simt că îi preocupă statutul lor profesional, rolul şi rostul prestaţiei lor. Inutil. Dacă e să dau o definiţie globală a „breslei" aş spune că e vorba de o sumedenie de inşi cu trei caracteristici: 1. o suverană siguranţă (şi mulţumire) de sine, 2. un fond nevindecabil de proastă dispoziţie şi arţag şi 3. conştiinţa unei competenţe fără breşă, în toate domeniile, dublată de convingeri politice ferme. Moderatorul român e un domn sau o doamnă care are de spus ceva şi preferă să o facă recurgând la câţiva invitaţi, mai mult sau mai puţin decorativi. Moderatorul român nu moderează: ia la întrebări, dojeneşte, demonstrează şi condamnă. Nu e o fire interogativă: are, încă dinaintea emisiunii, toate răspunsurile.

Acest tip de comportament e la antipodul tuturor definiţiilor pe care termenul „moderator" le subînţelege. Moderatorul e un „prezentator", adică cineva care facilitează prezenţa a ceva sau a cuiva, în beneficiul publicului. Evident, treaba lui nu e să se prezinte pe sine. Mai departe: moderatorul e, structuralmente, „gazdă". El invită, primeşte şi se străduieşte să-şi slujească cu graţie musafirii, aşa încât toată lumea să se simtă bine: nu-i ceartă, nu le varsă vinul în poală, nu le dă lecţii. Şi face tot ce poate ca să stimuleze conversaţia. Când unii dintre invitaţi intră în contradicţie cu alţii, rolul moderatorului este să potolească asperităţile, să destindă atmosfera, să asigure tonul civilizat al discuţiei. Moderatorul e, prin excelenţă, un „arbitru". Nu ţine partea nimănui, nu acceptă complicităţi cu o opinie împotriva alteia. Aliatul lui este telespectatorul care vrea să se lămurească, ascultând argumentele tuturor celor angajaţi în dispută. Moderatorul e un „mediator": el încearcă să creeze o punte între exponenţii taberelor opuse, să întreţină şi să modeleze dialogul, astfel încât fiecare voce să se audă distinct, iar cei care ascultă să-şi facă o idee proprie despre subiectul aflat în dezbatere. Aud că, în Statele Unite, moderatorului i se spune, prescurtat, MC, adică „maestru de ceremonii". E o bună circumscriere a profilului său: el administrează „protocolul" unei confruntări, o pune în scenă, are grijă ca regulile „coreografiei" dialogale să fie respectate. Înţeles astfel, moderatorul e responsabil cu „ţinuta" şi cu „stilul" evenimentului.

Mai nou, a apărut şi conceptul „moderatorului de forum" care, în principiu, se îngrijeşte tocmai de igiena textelor expediate pe internet, suprimând insulta, divagaţia, manifestările extreme. (La noi e o meserie încă inexistentă). În sfârşit, până şi în fizică, se numeşte „moderator" o substanţă folosită în reactoarele nucleare pentru a tempera viteza neutronilor prea rapizi. E vorba, aşadar, tot de un agent regulator, de o instanţă care „încetineşte" pripelile, care ţine energiile disparate sau excesive sub control.

Mă întreb dacă moderatorii noştri s-au gândit vreodată la această semantică a posturii lor. Nu le-ar strica. Ar înţelege, poate, că nu trebuie să-şi ia aere de dresori severi, de gospodine nervoase sau de diriginţi nemulţumiţi. Şi că nu ne interesează foarte mult ce cred ei despre lume şi viaţă, pentru simplul motiv că, deocamdată, nu au de raportat nicio ispravă personală, în afara micilor lor bombăneli pe sticlă.

http://www.adevarul.ro/opinii/comentarii...34776.html

"Topescu: Angajarile in presa se fac pe baza de fuste scurte si decolteuri adanci

Senatorul PNL Cristian Topescu a declarat marti in Comisia de cultura, in cadrul dezbaterilor asupra unei initiative legislative pentru reglementarea profesiei de jurnalist, ca in acest moment angajarile in presa in cazul femeilor s-ar face pe baza de "fuste scurte" si "decolteuri adanci".

Afirmatiile senatorului PNL au venit in contextul discutiilor referitoare la calitatea actului jurnalistic din acest moment din Romania.

"Intotdeauna ziaristii - printre care m-am numarat si eu si nu mi-am renegat originile - au sarit ca arsi cand au auzit de norme, reglementare, control, lege, de ani de zile exista reactia aceasta vehementa impotriva unor asemenea cuvinte. (...) Nu sunt nostalgic, dar pentru ca am trait in presa si inainte de Revolutie imi amintesc ca exista o comisie de atestare a ziaristilor si nu obtineai atestatul de ziarist daca nu dovedeai ca ai cunostinte serioase in domeniu.

Cum sunt angajati acum ziaristii tineri in presa, daca incep sa va povestesc detaliile vor fi prea colorate si mai bine nu le exprim", a declarat initial Topescu.

Topescu comenteaza greselile gramaticale ale ministrilor: Ar trebui sa jure si pe DEX!

In cele din urma, exprimandu-si regretul asupra modului in care se face presa in acest moment, senatorul PNL a spus ca "angajarile, hai sa nu mai ocolesc expresia, se fac pe baza de fuste scurte sau decolteuri adanci in cazul persoanelor de sex feminin sau a spagilor in cazul persoanelor de sex masculin". "Stiu ce vorbesc si la nevoie voi da si exemple", a asigurat Topescu. "

http://www.ziare.com/cristian-topescu/st...ci-1087850

Tot mai putini romani isi cunosc istoria! Fara trecut, nu putem avea viitor !

http://www.observator.info/articol_18343...traim.html

Una dintre cele mai importante momente ale istoriei noastre moderne este ziua în care România a avut curajul să ridice privirea din pământ, să se scuture şi prin marele său om de stat, ministrul de Externe Mihail Kogălniceanu, să spună: „În starea de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenţi; suntem naţiune de sine stătătoare. Suntem o naţiune liberă şi independentă. Noi trebuie să dovedim că suntem naţiune vie, trebuie să dovedim că avem cunoştinţa misiunii noastre, trebuie să dovedim că suntem în stare să facem şi noi sacrificii pentru ca să păstrăm această ţară şi drepturile ei pentru copiii noştri, şi această misiune în momentele de faţă este incredinţată fraţilor şi fiilor noştri care mor la hotare. Voim să fim independenţi, pentru că voim să trăim cu viaţa noastră proprie, pentru că nu voim să mai pătimim pentru greşelile altora, pentru că voim ca la gurile Dunării de jos să fie un bulevard în contra rezbelului!”

Ziua de 9 mai, proclamarea, iar mai apoi ziua de 10 mai, promulgarea declaraţiei de independenţă sunt primele manifestări de curaj în relaţia dintre România şi Înalta Poartă, dintre România şi Europa. Nimeni nu vedea cu ochi buni bărbăţia noastră, nu o agrea. Dar patriotismul românesc a contat mai mult decât orice contraargument sau manifestare de forţă. A fost întâiul moment, şi unul dintre rarele clipe din istorie, când România s-a ridicat, şi-a îndreptat spinarea încovoiată şi s-a lepădat de profeţia „capul ce se pleacă sabia nu-l taie”, demonstrând că are capacitatea de a-şi proiecta o cale şi puterea de a merge pe ea. Atunci am început cu adevărat să trăim ca români. Proclamarea Independenţei de stat a României a fost un moment de cotitură, de lepădare de servilism şi compromisuri, un moment plătit cu sângele a zece mii de dorobanţi la sud de Dunăre.

Nici pe curajul bărbaţilor noştri de stat, nici pe sacrificiul celor căzuţi sub redutele otomane, nu se mai pune preţ acum. Alte naţiuni organizează parade, cu militari, programe speciale, sărbătoare naţională cu câte un astfel de prilej. La americani, bunăoară, Ziua Independenţei este cea mai sacră zi a comunităţii. La noi televiziunile comerciale şi cele de ştiri aproape că nu vorbesc despre eveniment, iar politicienii sunt prea ocupaţi cu ale lor, cu alegerile din PDL, cu opoziţia în USL, cu atacurile încrucişate şi înavuţirea personală. S-a organizat dezbatere naţională în România, în 9 şi 10 mai, despre talpa găurită a pantofilor negociatorului şef FMI, Jeffrey Franks. Când subiectul s-a răcit, Irinel Columbeanu a apărut pe toate posturile certând Protecţia Copilului pentru că nu i-a încredinţat fiica, în ceea ce devin cel mai penibil episod al televiziunilor româneşti în materie de nerespectare a dreptului la intimitate şi viaţă privată. Despre independenţă? Nimic! Ceea ce ar trebui să fie cea mai importantă sărbătoare a sucombat în faţa mondenităţilor, iar lovitura de graţie i-a fost dată de Ziua Europei. Autorităţile locale au organizat prezentări, petreceri cu mare pompă, spectacole costisitoare pentru o manifestare cu care nu avem multe în comun, dar care a sufocat prilejul nostru special de omagiu şi recunoştinţă.

Ziua independenţei de stat a României a trecut discret. Nu se mai vorbeşte despre ea nici măcar elevilor de la liceu, pentru că ei nu mai studiază istoria românilor. Copiii tâmpiţei strâmbă din nas când aud de patriotism, şi îl caricaturizează, îl socotesc grotesc şi de fanfaronadă. Săracii de ei, săracii de noi! Tinerii noştri debusolaţi vor fi tentaţi, în câţiva ani, aşa cum au împrumutat Ziua Îndrăgostiţilor, Halloween, Ziua Recunoştinţei, Ziua Tatălui de la yankei, să sărbătorească azi-mâine şi independenţa americanilor, pentru că este mediatizată, este onorată cum se cuvine, pentru că se ştie despre ea - spre deosebire de a noastră... Deşi despre acest episod determinant al evoluţiei noastre sunt multe de spus: jumătate de mileniu de slugărnicie, de asuprire, de tribut a fost aruncat la coşul de gunoi al istoriei, prin voinţa publică şi prin eroismul deosebit al unor oameni care au murit pentru nimic altceva decât pentru ţară, pentru ca fii şi fiicele lor, nepoţii şi urmaşii urmaşilor să nu mai muncească pentru alţii, să nu se supună altora, să îşi ia soarta în mâinile lor şi să o modeleze cum vor crede de cuviinţă. Ziua independenţei a prefaţat Marea Unire şi nu este cu nimic mai lipsită de importanţă, de simbol, de încărcătură emoţională; este o lecţie de patriotism, în care poporul, de la vlădică la opincă, şi-a pus soarta în mâinile lui Dumnezeu şi încrederea în forţa braţelor sale şi a abilităţii diplomatice, s-a solidarizat conştient că libertatea pe care şi-o ia ar putea fi ultima decizie care îi e îngăduită pe această lume, îl va putea deposeda de bruma de avere sau de bruma de viaţă... De aceea, ignorarea acestei zi este nedreaptă, o oglindă a superficialităţii şi lipsei de simţire românească. Nu ţine nici de modă, nici de educaţie, nici de conjunctură, ci de o mare şi păguboasă lehamite, lipsă de respect, o ignoranţă criminală faţă de valorile noastre şi faţă de noi înşişi. Ce au realizat, în mai 1877, românii, nu poate fi uitat sau trecut cu vedere decât de cei mai nedemni dintre noi!

Jurnalistul Radu Banciu o taxeaza dur pe Mihaela Radulescu, pe care o face analfabeta si ii aduce si alte jigniri "gratuite".


Mihaela Radulescu i-a atras atentia (si) lui Radu Banciu, jurnalist si co-prezentator al emisiunii "Razii de noapte" de la B1TV, dar nu ca o femeie frumoasa si muncitoare ce este, ci pentru faptul ca vedeta este un model negativ pentru generatia actuala.

Nu doar ca o critica aspru pe Mihaela, dar isi permite sa o faca si analfabeta, considerand ca este "din acelasi aluat cu Ramona Gabor".

"Mihaela Radulescu se face vinovata pentru procentul ingrijorator de mare de persoane inculte si ignorante din Romania", spune acesta.

"Departe de mine sa cred ca Mihaela Radulescu este o scriitoare. Parerea mea despre ea nu este pozitiva, ea nu este un exemplu de 'Uite, fratilor, sa faceti asa!'. Ea nu are la baza nimic. Ea s-a construit frumos, dar pe nimic. Voi ati citit scrisoarea Mihaelei Radulescu catre Marius Tuca si Jurnalul National?! Cand se plangea ea de aceasta Romanie imposibila si ca ea trebuie sa emigreze?! Stiti cate greseli de ortografie avea scrisoareai ei? Cam 40! Ei, cititi-o si dupa aia vorbim despre Mihaela Radulescu. E o analfabeta care a ridicat nivelul de analfabetism al Romaniei! Daca o scoatem la tabla acum si o punem sa scrie ceva…", a spus Radu Banciu in emisiunea sa.

"Daca o compari cu fetele astea care apar la noi la stiri, nu e diferenta absolut deloc. Care sa fie diferenta? In momentul de fata, ea se invarte undeva intre niste localitati pe care nu stie sa le citeasca de pe Coasta de Azur! Si se lauda ca a mancat o salata de avocado cu piept de pui in subsolul blocului unde odata De Niro… Cam astea sunt amintirile ei de pe Coasta de Azur! E din acelasi aluat cu Ramona Gabor. Pentru ca Ramona e tot acolo, Mihaela Borcea e tot acolo si o sa ne trezim ca toate aceste fufe fabuloase isi vor face toate vacantele intre Cannes si St. Ferran!", a mai spus Radu Banciu.

Cu aceste afirmatii, jurnalistul Radu si-a facut putina "publicitate" (caci avea nevoie de un nume mare la mijloc), insa corect era sa ii reproseze lucruri atunci cand erau fata in fata. Voi ce credeti?

http://www.apropo.ro/showbiz/de-la-noi/m...re-8290064

O noua televiziune regionala la Cluj - Transilvania Live:

http://www.ziare.com/media/televiziune/p...ve-1140481

Daca aveti de gand sa reclamati posturi de televiziune gen sport.ro si gsp(asa cum am facut-o eu) pentru informatii false si neconforme ,ineptii si tampenii iata ce vi se va raspunde :

Stimate domnule ...........



Am primit sesizarea dumneavoastră, înregistrată la Consiliul Naţional al Audiovizualului cu nr.55//05.01.2012.
Rolul CNA este de a asigura o piaţă a audiovizualului bazată pe libertate de exprimare, pluralism şi liberă concurenţă. CNA urmăreşte ca drepturile telespectatorilor şi radioascultatorilor să fie respectate, un aspect important reprezentându-l protecţia minorilor şi a demnităţii umane.
Legea audiovizualului nr. 504/2002 stabileşte competenţele Consiliului Naţional al Audiovizualului faţă de conţinutul programelor astfel:
,,ART. 6
(1) Cenzura de orice fel asupra comunicării audiovizuale este interzisă.
(2) Independenţa editorială a radiodifuzorilor este recunoscută şi garantată de prezenta lege.
(3) Sunt interzise ingerinţe de orice fel în conţinutul, forma sau modalităţile de prezentare a elementelor serviciilor de programe, din partea autorităţilor publice sau a oricăror persoane fizice sau juridice, române ori străine.”
Multitudinea de radiouri şi de televiziuni ce constituie piaţa audiovizuală este compusă din societăţi comerciale care funcţionează pe baza profitului realizat. Audienţa atrasă de un anumit gen de programe încurajează unele posturi să continue difuzarea de emisiuni care mizează pe senzaţional, violenţă, vulgaritate.
O singură instituţie, care acţionează strict in limitele prerogativelor sale legale, nu poate rezolva integral problemele din audiovizual. Legea nu sancţionează prostul gust, kitsch-ul, care, din păcate, fac audienţă. Acestea se pot ,,sancţiona” doar prin autoreglementare.
Consiliul Naţional al Audiovizualului sancţionează posturile atunci când constată încălcări ale legislaţiei audiovizuale.
Situaţia sancţiunilor date de CNA posturilor de televiziune şi de radio poate fi consultată pe site-ul http://www.cna.ro, rubrica Decizii de sancţionare. Veţi constata că gama sancţiunilor acoperă o arie largă de probleme: limbaj injurios, ignorarea obligaţiilor legale referitoare la corecta informare a publicului, respectarea dreptului la propria imagine, dreptul la viaţă privată, prezumţia de nevinovăţie, etc; pentru asemenea abateri, CNA a primit zeci de reclamaţii de la telespectatori cărora, în conformitate cu atribuţiile sale legale privind apărarea demnităţii umane, le-a dat curs.
Sancţiunile se aplică în funcţie de gravitatea abaterii. Decizia de sancţionare a unui post este luată de membrii Consiliului în baza analizei rapoartelor de monitorizare întocmite de direcţia de specialitate, ca urmare a reclamaţiilor primite de la telespectatori şi se raportează în exclusivitate la prevederile din legislaţia audiovizuală.



Cu stimă,

Şef Birou – Ileana Dănălache
Biroul Comunicare şi Relaţii cu Publicul