28-01-2008, 01:01 PM
Pages: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39
31-01-2008, 03:48 PM
România, locul 4 în lume şi primul în UE ca număr de taxe plătite de firme - 20.11.2007, Mediafax
"România se află pe poziţia a patra în lume şi pe primul loc în Uniunea Europeană în funcţie de numărul taxelor pe care o companie trebuie să le plătească într-un an, cu 96 de impozite, nivel de peste două ori mai mare decât cel din alte state europene, precum Polonia sau Slovacia, potrivit PwC.
România a urcat o poziţie în clasament faţă de ediţia din anul 2006, când numărul taxelor identificate de autorii studiului s-a ridicat la 89.
În acest an, pe primele trei poziţii în lume după numărul de taxe plătite de o companie într-un an se află Belarus - 124 de taxe, Uzbekistan - 118 şi Ucraina - 99, se arată în raportul "Paying Taxes 2008", realizat de compania de consultanţă şi audit PricewaterhouseCoopers (PwC) şi Banca Mondială, care a analizat 178 de ţări.
Autorii studiului precizează că, deşi în România şi Ucraina a fost introdusă taxa unică de impozitare, numărul mare al celorlalte taxe percepute în aceste ţări diminuează beneficiile acestui sistem de impozitare.
La stabilirea numărului taxelor plătite de o companie într-un an autorii studiului au luat în calcul frecvenţa cu care sunt achitate taxele directe şi indirecte, aceasta putând fi de 12 ori, patru ori sau o dată pe an.
De exemplu, în cazul contribuţiilor sociale şi taxei pe valoare adăugată, numărul plăţilor efectuate pe an este 12 în fiecare caz, în timp ce pentru taxe precum impozitul pe teren, pe clădiri şi pe profit frecvenţa este de patru ori pe an, pentru fiecare.
"Numărul taxelor solicitate în România este mai mare decât în orice alt stat din Uniunea Europeană, diferenţa fiind foarte mare. Locul doi în Uniunea Europeană în funcţie de acest criteriu este ocupat de Polonia, care percepe anual un număr de circa 40 de taxe, mai puţin de jumătate din nivelul din România", se afirmă în studiu.
În celelalte state din UE, numărul taxelor este mai mic de 30 pe an. Astfel, printre cele mai multe taxe mai sunt percepute în Slovacia - circa 30, în Lituania, Ungaria şi Franţa - puţin peste 20.
Cele mai puţine taxe în UE se înregistrează în Suedia, unde se plătesc doar două impozite, în Letonia - 7, Portugalia, Spania şi Marea Britanie - câte 8.
"În România, dintre cele 96 de taxe, 60 sunt în domeniul forţei de muncă, într-un an o companie fiind obligată să realizeze câte 12 plăţi pentru fiecare din domenii precum contribuţia la asigurări sociale, contribuţia la asigurările de sănătate, şomaj, fondul privind riscul de accidente şi pentru inspecţia în muncă", se spune în raport.
Alte taxe pentru companiile din România sunt percepute pentru urbanism, mediu, timbru şi combustibil - câte una pe an - şi câte patru pentru teren, autovehicule, clădiri şi pentru veniturile companiei."
"Fie painea cat de rea..."
"România se află pe poziţia a patra în lume şi pe primul loc în Uniunea Europeană în funcţie de numărul taxelor pe care o companie trebuie să le plătească într-un an, cu 96 de impozite, nivel de peste două ori mai mare decât cel din alte state europene, precum Polonia sau Slovacia, potrivit PwC.
România a urcat o poziţie în clasament faţă de ediţia din anul 2006, când numărul taxelor identificate de autorii studiului s-a ridicat la 89.
În acest an, pe primele trei poziţii în lume după numărul de taxe plătite de o companie într-un an se află Belarus - 124 de taxe, Uzbekistan - 118 şi Ucraina - 99, se arată în raportul "Paying Taxes 2008", realizat de compania de consultanţă şi audit PricewaterhouseCoopers (PwC) şi Banca Mondială, care a analizat 178 de ţări.
Autorii studiului precizează că, deşi în România şi Ucraina a fost introdusă taxa unică de impozitare, numărul mare al celorlalte taxe percepute în aceste ţări diminuează beneficiile acestui sistem de impozitare.
La stabilirea numărului taxelor plătite de o companie într-un an autorii studiului au luat în calcul frecvenţa cu care sunt achitate taxele directe şi indirecte, aceasta putând fi de 12 ori, patru ori sau o dată pe an.
De exemplu, în cazul contribuţiilor sociale şi taxei pe valoare adăugată, numărul plăţilor efectuate pe an este 12 în fiecare caz, în timp ce pentru taxe precum impozitul pe teren, pe clădiri şi pe profit frecvenţa este de patru ori pe an, pentru fiecare.
"Numărul taxelor solicitate în România este mai mare decât în orice alt stat din Uniunea Europeană, diferenţa fiind foarte mare. Locul doi în Uniunea Europeană în funcţie de acest criteriu este ocupat de Polonia, care percepe anual un număr de circa 40 de taxe, mai puţin de jumătate din nivelul din România", se afirmă în studiu.
În celelalte state din UE, numărul taxelor este mai mic de 30 pe an. Astfel, printre cele mai multe taxe mai sunt percepute în Slovacia - circa 30, în Lituania, Ungaria şi Franţa - puţin peste 20.
Cele mai puţine taxe în UE se înregistrează în Suedia, unde se plătesc doar două impozite, în Letonia - 7, Portugalia, Spania şi Marea Britanie - câte 8.
"În România, dintre cele 96 de taxe, 60 sunt în domeniul forţei de muncă, într-un an o companie fiind obligată să realizeze câte 12 plăţi pentru fiecare din domenii precum contribuţia la asigurări sociale, contribuţia la asigurările de sănătate, şomaj, fondul privind riscul de accidente şi pentru inspecţia în muncă", se spune în raport.
Alte taxe pentru companiile din România sunt percepute pentru urbanism, mediu, timbru şi combustibil - câte una pe an - şi câte patru pentru teren, autovehicule, clădiri şi pentru veniturile companiei."
"Fie painea cat de rea..."
08-02-2008, 09:39 AM
Quote:Human Rights Watch către România: "Permiteţi căsătoriile între homosexuali"
Într-o scrisoare adresată autorităţilor române, renumitul for recomandă permiterea căsătoriilor între persoanele de acelaşi sex.
Apelul Human Rights Watch ( HRW ) vine la câteva zile după ce Comisia Judiciară a Senatului a votat în unanimitate modificarea articolului 1 al Codului Familiei.
La propunerea Partidului România Mare ( PRM ), formularea "Căsătoria dintre un bărbat şi o femeie este baza unei familii" ar putea înlocui paragraful "Familia este bazată pe căsătoria între soţi".
"Legea europeană recunoaşte şi protejează din ce în ce mai mult diversitatea tipurilor de familii", subliniază autorul apelului, care le aminteşte parlamentarilor români că legile Uniunii Europene interzic discriminarea pe baza orientării sexuale. În acest caz, Senatul va vota în calitate de primă cameră sesizată.
Scrisoarea este semnată de directorul Programului pentru Lesbiene, Homosexuali, Bisexuali şi Transsexuali, Boris Dittrich, şi este adresată premierului Călin Popescu Tăriceanu, ministrului Justiţiei, Teodor Meleşcanu, şi preşedintelui Senatului, Nicolae Văcăroiu.
HRW este o organizaţie non-guvernamentală americană cu sediul la New York, care urmăreşte respectarea drepturilor omului la nivel internaţional.
Sursa: http://www.evz.ro
Sa ii i-a dracu' cu organizatia lor cu tot, bine ca nu vad atatea probleme arzatoare cu care se confrunta omenirea in schimb se trezesc ei sa militeze pentru drepturile poponarilor.
Ce educatie poate sa ii ofere o familie de poponari sau de lezbiene unui copil pe care sa zicem ca prin absurd ar fi posibil sa il adopte?
08-02-2008, 11:33 AM
Asta deja este de-a dreptul jenant si gretos in acelasi timp, chiar asa ce educatie poate sa ofere o asemenea "familie" unui copil, va spun eu nu-i ofera nici un fel de educatie sau poate doar una nesanatoasa.
andrei_uta
08-02-2008, 02:49 PM
La aceasta scrisoare eu le-as raspunde simplu, printr-o melodie - Mesaj pentru Europa.URASC gAYi.
21-04-2008, 01:23 PM
A murit Monica Lovinescu
Ziaristul şi criticul literar Monica Lovinescu a încetat din viaţă aseară, la Paris, la vârsta de 85 de ani, după o lungă suferinţă, anunţă Rador.
Monica Lovinescu, fiică a criticului Eugen Lovinescu, a fost o cunoscută ziaristă, critic literar şi comentatoare de radio.
După instaurarea regimului comunist în România, se refugiază în Franţa, în septembrie 1947 ca bursieră a statului francez, iar în primele zile ale anului 1948 cere azil politic. Colaborează aici cu articole şi studii despre literatura română şi despre ideologia comunistă care aservise România, publicând în revistele: "East Europe", "Kontinent", "Preuves", "L'Alternative", "Les Cahiers de l'Est", "Temoignages", "La France Catholique". Este autoarea capitolului despre teatrul românesc din "Histoire du Spectacle" (Encyclopedie de la Pleiade, Gallimard). Traduce cărţi româneşti sub pseudonimele Monique Saint-Come şi Claude Pascal. Colaborează la revistele româneşti din exil: "Luceafărul", "Caiete de dor", "Fiinţa românească", "Ethos", "Contrapunct", "Dialog", "Agora".
Din anul 1951 şi până în 1974, colaborează la emisiunea în limba română a Radiodifuziunii Franceze, ca şi la redacţia centrală a emisiunilor pentru Europa răsăriteană. Începând din anii 60, colaborează la Radio Europa Liberă unde avea două emisiuni săptămânale: "Actualitatea culturală românească" şi "Teze şi Antiteze la Paris", care au avut o puternică influenţă în viaţa culturală a României, privată de informaţii asupra evenimentelor culturale şi politice din occident.
O parte din cronicile literare Radio, difuzate de Monica Lovinescu, au apărut în volumul Unde scurte (Ed. Limite, Madrid,1978 ). Monica Lovinescu a scris partea consacrată Istoriei teatrului românesc în Histoire des spectacles (Pléiade, Ed. Gallimard, 1965). Pentru întreaga sa activitate de ziaristă şi critic literar, Monica Lovinescu a fost distinsă cu Diploma de Onoare pe anul 1987 a "Academiei Româno-Americane de Ştiinţe şi Arte". Din anul 1990 editura Humanitas a început să-i publice cărţile, jurnalul şi cărţile de studii şi articole citite la Europa Liberă.
aradon.ro
Ziaristul şi criticul literar Monica Lovinescu a încetat din viaţă aseară, la Paris, la vârsta de 85 de ani, după o lungă suferinţă, anunţă Rador.
Monica Lovinescu, fiică a criticului Eugen Lovinescu, a fost o cunoscută ziaristă, critic literar şi comentatoare de radio.
După instaurarea regimului comunist în România, se refugiază în Franţa, în septembrie 1947 ca bursieră a statului francez, iar în primele zile ale anului 1948 cere azil politic. Colaborează aici cu articole şi studii despre literatura română şi despre ideologia comunistă care aservise România, publicând în revistele: "East Europe", "Kontinent", "Preuves", "L'Alternative", "Les Cahiers de l'Est", "Temoignages", "La France Catholique". Este autoarea capitolului despre teatrul românesc din "Histoire du Spectacle" (Encyclopedie de la Pleiade, Gallimard). Traduce cărţi româneşti sub pseudonimele Monique Saint-Come şi Claude Pascal. Colaborează la revistele româneşti din exil: "Luceafărul", "Caiete de dor", "Fiinţa românească", "Ethos", "Contrapunct", "Dialog", "Agora".
Din anul 1951 şi până în 1974, colaborează la emisiunea în limba română a Radiodifuziunii Franceze, ca şi la redacţia centrală a emisiunilor pentru Europa răsăriteană. Începând din anii 60, colaborează la Radio Europa Liberă unde avea două emisiuni săptămânale: "Actualitatea culturală românească" şi "Teze şi Antiteze la Paris", care au avut o puternică influenţă în viaţa culturală a României, privată de informaţii asupra evenimentelor culturale şi politice din occident.
O parte din cronicile literare Radio, difuzate de Monica Lovinescu, au apărut în volumul Unde scurte (Ed. Limite, Madrid,1978 ). Monica Lovinescu a scris partea consacrată Istoriei teatrului românesc în Histoire des spectacles (Pléiade, Ed. Gallimard, 1965). Pentru întreaga sa activitate de ziaristă şi critic literar, Monica Lovinescu a fost distinsă cu Diploma de Onoare pe anul 1987 a "Academiei Româno-Americane de Ştiinţe şi Arte". Din anul 1990 editura Humanitas a început să-i publice cărţile, jurnalul şi cărţile de studii şi articole citite la Europa Liberă.
aradon.ro
13-05-2008, 03:48 PM
16-05-2008, 11:30 PM
Platim cea mai scumpa benzina din UE
Dam pe benzina aproape la fel de mult ca locuitorii din Luxemburg, Irlanda sau Austria, tari unde puterea de cumparare se situeaza mult peste posibilitatile romanilor, desi Romania are cel mai redus nivel de accize din spatiul comunitar si cea mai redusa redeventa pentru exploatarea petrolului, noteaza Evenimentul Zilei.
Platim cea mai scumpa benzina din UE
Romanii au doar 40% din venitul mediu pe cap de locuitor din UE.
Raportat la puterea de cumparare, platim cea mai scumpa benzina din Europa. Si am putea fi fericiti ca preturile nu sunt chiar mai mari! Romania beneficiaza in prezent de o derogare de la Comisia Europeana si aplica, pentru o perioada de tranzitie pana in 2011, cel mai redus nivel de accize din spatiul comunitar.
Petrom face profit
Compania Petrom a scumpit benzina numai in ultima saptamana cu 2.400 de lei vechi, ceea ce duce pretul celei mai ieftine benzine la aproape 4 lei pe litru. Tot Petrom si-a triplat profiturile in primele trei luni ale acestui an.
Castigurile companiei petroliere, de aproape o jumatate de miliard de euro anul trecut, l-au infuriat pe ministrul economiei, Varujan Vosganian. Acesta le-a cerut petrolistilor sa nu mai faca profituri din scumpirea carburan- tilor si a aratat ca redeventele platite de OMV pentru exploatarea campurilor petrolifere din Romania sunt cele mai mici din Europa.
O treime din salariul mediu, pe carburanti
Romanii isi dau peste 30% din veniturile lunare pe carburanti, potrivit unei analize realizate de EVZ. Salariul mediu net in septembrie, de exemplu, era de 1.040 de lei, iar rezervorul "consuma" cam 350 de lei pe luna, adica 33% din salariu.
Un litru de benzina fara plumb costa la noi 3,76 lei (analiza fiind realizata la mijlocul lunii aprilie) si 4,07 lei/litrul de motorina. In Franta costa 4,97 lei si respectiv 4,63 lei. Noi avem 40% din venitul mediu pe cap de locuitor din UE, Franta are 106%.
Evenimentul Zilei
azi am alimentat de la MOL: 4,07 lei /litru de benz 95 fara pb...e incredibil unde s-a ajuns. de saptamana viitoare merg sa alimentez din Ungaria...
Dam pe benzina aproape la fel de mult ca locuitorii din Luxemburg, Irlanda sau Austria, tari unde puterea de cumparare se situeaza mult peste posibilitatile romanilor, desi Romania are cel mai redus nivel de accize din spatiul comunitar si cea mai redusa redeventa pentru exploatarea petrolului, noteaza Evenimentul Zilei.
Platim cea mai scumpa benzina din UE
Romanii au doar 40% din venitul mediu pe cap de locuitor din UE.
Raportat la puterea de cumparare, platim cea mai scumpa benzina din Europa. Si am putea fi fericiti ca preturile nu sunt chiar mai mari! Romania beneficiaza in prezent de o derogare de la Comisia Europeana si aplica, pentru o perioada de tranzitie pana in 2011, cel mai redus nivel de accize din spatiul comunitar.
Petrom face profit
Compania Petrom a scumpit benzina numai in ultima saptamana cu 2.400 de lei vechi, ceea ce duce pretul celei mai ieftine benzine la aproape 4 lei pe litru. Tot Petrom si-a triplat profiturile in primele trei luni ale acestui an.
Castigurile companiei petroliere, de aproape o jumatate de miliard de euro anul trecut, l-au infuriat pe ministrul economiei, Varujan Vosganian. Acesta le-a cerut petrolistilor sa nu mai faca profituri din scumpirea carburan- tilor si a aratat ca redeventele platite de OMV pentru exploatarea campurilor petrolifere din Romania sunt cele mai mici din Europa.
O treime din salariul mediu, pe carburanti
Romanii isi dau peste 30% din veniturile lunare pe carburanti, potrivit unei analize realizate de EVZ. Salariul mediu net in septembrie, de exemplu, era de 1.040 de lei, iar rezervorul "consuma" cam 350 de lei pe luna, adica 33% din salariu.
Un litru de benzina fara plumb costa la noi 3,76 lei (analiza fiind realizata la mijlocul lunii aprilie) si 4,07 lei/litrul de motorina. In Franta costa 4,97 lei si respectiv 4,63 lei. Noi avem 40% din venitul mediu pe cap de locuitor din UE, Franta are 106%.
Evenimentul Zilei
azi am alimentat de la MOL: 4,07 lei /litru de benz 95 fara pb...e incredibil unde s-a ajuns. de saptamana viitoare merg sa alimentez din Ungaria...
16-05-2008, 11:43 PM
In Ungaria cu cat e mai ieftin litrul de benzina?
17-05-2008, 12:24 AM
nu e vorba ca e mai ieftin ci ca revolta impotriva politicii de tot rahatul a romaniei. la ei e undeva intre 280-300 forinti parca pe litru deci cam acelasi pret poate un pic mai scump...:smile:
28-06-2008, 04:31 AM
Nicolae Linca s-a stins din viaţă
Nicolae Linca, singurul campion olimpic din istoria boxului românesc, a murit astăzi în localitatea Feisa.
Nicolae Linca plăteşte tribut miilor de pumni încasaţi după aproape 40 de ani de box. Suferea de maladia Parkinson, boala pe care o are şi Muhammad Ali, dar şi de Alzheimer. Nu se mai putea mişca deloc. Complicaţiile apărute l-au răpus.
http://www.gsp.ro
Dumnzeu sa-l odihneasca !
Nicolae Linca, singurul campion olimpic din istoria boxului românesc, a murit astăzi în localitatea Feisa.
Nicolae Linca plăteşte tribut miilor de pumni încasaţi după aproape 40 de ani de box. Suferea de maladia Parkinson, boala pe care o are şi Muhammad Ali, dar şi de Alzheimer. Nu se mai putea mişca deloc. Complicaţiile apărute l-au răpus.
http://www.gsp.ro
Dumnzeu sa-l odihneasca !
10-07-2008, 01:27 PM
Daca proiectul va fi aprobat, va fi una din cele mai bune decizii financiare din Romania in ultimii ani:
http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story...iale.shtml
http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story...iale.shtml
15-07-2008, 07:45 PM
Romanii sunt de acord cu amprentarea tiganilor, OPRITI MINCIUNA SI DENATURAREA ADEVARULUI !!!!
http://www.petitieonline.ro/petitie-p31321038.html
SUBSCRIU SI SEMNEZ.
http://www.petitieonline.ro/petitie-p31321038.html
SUBSCRIU SI SEMNEZ.
16-07-2008, 04:51 AM
Kidu Wrote:Romanii sunt de acord cu amprentarea tiganilor, OPRITI MINCIUNA SI DENATURAREA ADEVARULUI !!!!Nu stiu unde ai gasit acest site dar am semnat :P.
http://www.petitieonline.ro/petitie-p31321038.html
SUBSCRIU SI SEMNEZ.
21-07-2008, 11:14 PM
Lipsa de comunicare, cea mai grava boala a societatii romanesti?
20 iulie 2008 11:50 http://www.observator.info
Vorbim oricat, oricand si oriunde, fara reguli de politete, vorbim ca sa sufocam orice secunda de liniste, fugind astfel de noi, vorbim astupand cu vorbe golurile din suflet. Ne bandajam cu multe cuvinte eviscerate.
Vorbim suficient si in sentinte, nu cumva sa lasam vreo secunda libera pentru meditatie si dubiu. Si, mai grav decat toate acestea, de fapt, mai mult monologam pentru ca arta, bunavointa si toleranta dialogului sunt straine celor mai multi dintre noi.
Cum nu dialogam, nu avem nici vreo sansa sa comunicam. Acasa,la serviciu, pe strada, fiecare isi rosteste partitura, convins de adevarul ei, fericit de expunerea in vorbe a rationamentului sau a sensibilitatii, dar mult prea putin interesati de felul in care a fost receptat si de raspunsul la mesajul nostru. Ne ajunge ca l-am emis.
In acelasi timp, auzim tot enorm. Auzim colectia de monologuri a celor din jur, tipete, rasete, ne simtim agresati de prea mult sunet si zgomot. Dar arareori, de fapt, ascultam.
Prindem cate o frantura, cate un cuvant care ne enerveaza sau, dimpotriva, ne entuziasmeaza, il rupem de contextul pentru care nu avem rabdare si ii raspundem prin propriul monolog, care, cel mai adesea, nu are nicio legatura cu ceea ce a vrut sa transmita interlocutorul.
Fara sa ascultam si sa fim ascultati, monologand si auzind zgomote, suntem, de fapt tot mai singuri, mai instrainati de conationali, de vecini, colegi, soti, copii, parinti. Tot mai singuri, avem tot mai multe goluri de umplut, avem nevoie de tot mai multe pansamente. Deci vorbim tot mai mult.
De vina pentru lipsa de comunicare nu sunt insa doar cei care nu au aceasta abilitate. Principalul vinovat este, ma tem, chiar sistemul nostru de invatamant.
Comunicarea lipseste si ca disciplina si ca sistem din scolile romanesti. Profesorii monologheaza de la catedra, elevii recita ce au tocit, la tabla sau in scris, pentru o nota in catalog sau pentru promovarea unui examen.
Creativitatea si dialogul lipsesc cu desavarsire. Copiii nu sunt nici invatati si nici stimulati sa-si expuna ideile logic si coerent, cat mai sintetic si mai explicit. Nu sunt antrenati nici sa asculte un discurs din care sa extraga rapid esentialul si sa poata raspunde la obiect.
Cineva sugera ca ar fi benefica introducerea retoricii macar ca disciplina optionala. Cine e ea si ce ne trebuie noua?, a fost raspunsul indignat al celor pentru care comunicarea este un moft.
Dar chiar daca aceasta opozitie ar fi infranta, ma intreb, cine sa predea aceste ore de retorica. Ma tem ca ar incapea pe mana unor suplinitori, total nepregatiti, asa ca si retorica ar esua intr-o totala lipsa de comunicare.
Comunicarea nu se invata nici acasa, pentru ca parintii insisi nu au aceasta abilitate. Mesajele sunt in plus bruiate si de nevroza in care ne impinge viata de zi cu zi.
Pentru orice vorba care pare un atac, ceata psihologica se aseaza rapid si dincolo de ea construim adevarate ziduri din spatele carora contraatacam. Asta facem si cu copiii, asta invata ei de la noi, asta fac si ei mai apoi.
Vedem apoi rostit acelasi diagnostic pentru drame la toate nivelurile: lipsa de comunicare. Adica boala cronica si, poate, cea mai grava a societatii romanesti.
Leacuri nu stiu daca exista, dar primul pas pentru a nu ne lasa rapusi de ea ar fi, probabil un strop de toleranta si de respect pentru cel de alaturi. Restul, ar putea veni, cu timpul, de la sine.
20 iulie 2008 11:50 http://www.observator.info
Vorbim oricat, oricand si oriunde, fara reguli de politete, vorbim ca sa sufocam orice secunda de liniste, fugind astfel de noi, vorbim astupand cu vorbe golurile din suflet. Ne bandajam cu multe cuvinte eviscerate.
Vorbim suficient si in sentinte, nu cumva sa lasam vreo secunda libera pentru meditatie si dubiu. Si, mai grav decat toate acestea, de fapt, mai mult monologam pentru ca arta, bunavointa si toleranta dialogului sunt straine celor mai multi dintre noi.
Cum nu dialogam, nu avem nici vreo sansa sa comunicam. Acasa,la serviciu, pe strada, fiecare isi rosteste partitura, convins de adevarul ei, fericit de expunerea in vorbe a rationamentului sau a sensibilitatii, dar mult prea putin interesati de felul in care a fost receptat si de raspunsul la mesajul nostru. Ne ajunge ca l-am emis.
In acelasi timp, auzim tot enorm. Auzim colectia de monologuri a celor din jur, tipete, rasete, ne simtim agresati de prea mult sunet si zgomot. Dar arareori, de fapt, ascultam.
Prindem cate o frantura, cate un cuvant care ne enerveaza sau, dimpotriva, ne entuziasmeaza, il rupem de contextul pentru care nu avem rabdare si ii raspundem prin propriul monolog, care, cel mai adesea, nu are nicio legatura cu ceea ce a vrut sa transmita interlocutorul.
Fara sa ascultam si sa fim ascultati, monologand si auzind zgomote, suntem, de fapt tot mai singuri, mai instrainati de conationali, de vecini, colegi, soti, copii, parinti. Tot mai singuri, avem tot mai multe goluri de umplut, avem nevoie de tot mai multe pansamente. Deci vorbim tot mai mult.
De vina pentru lipsa de comunicare nu sunt insa doar cei care nu au aceasta abilitate. Principalul vinovat este, ma tem, chiar sistemul nostru de invatamant.
Comunicarea lipseste si ca disciplina si ca sistem din scolile romanesti. Profesorii monologheaza de la catedra, elevii recita ce au tocit, la tabla sau in scris, pentru o nota in catalog sau pentru promovarea unui examen.
Creativitatea si dialogul lipsesc cu desavarsire. Copiii nu sunt nici invatati si nici stimulati sa-si expuna ideile logic si coerent, cat mai sintetic si mai explicit. Nu sunt antrenati nici sa asculte un discurs din care sa extraga rapid esentialul si sa poata raspunde la obiect.
Cineva sugera ca ar fi benefica introducerea retoricii macar ca disciplina optionala. Cine e ea si ce ne trebuie noua?, a fost raspunsul indignat al celor pentru care comunicarea este un moft.
Dar chiar daca aceasta opozitie ar fi infranta, ma intreb, cine sa predea aceste ore de retorica. Ma tem ca ar incapea pe mana unor suplinitori, total nepregatiti, asa ca si retorica ar esua intr-o totala lipsa de comunicare.
Comunicarea nu se invata nici acasa, pentru ca parintii insisi nu au aceasta abilitate. Mesajele sunt in plus bruiate si de nevroza in care ne impinge viata de zi cu zi.
Pentru orice vorba care pare un atac, ceata psihologica se aseaza rapid si dincolo de ea construim adevarate ziduri din spatele carora contraatacam. Asta facem si cu copiii, asta invata ei de la noi, asta fac si ei mai apoi.
Vedem apoi rostit acelasi diagnostic pentru drame la toate nivelurile: lipsa de comunicare. Adica boala cronica si, poate, cea mai grava a societatii romanesti.
Leacuri nu stiu daca exista, dar primul pas pentru a nu ne lasa rapusi de ea ar fi, probabil un strop de toleranta si de respect pentru cel de alaturi. Restul, ar putea veni, cu timpul, de la sine.
22-07-2008, 03:41 AM
Felicitarile mele autorului acestui editorial. Mi se pare c-a descris perfect aceasta problema a romanilor ce este constientizata de prea putini dintre noi.
Nu stiu in ce masura introducerea disciplinei de "retorica" ar rezolva problemele deoarece la modul in care functioneaza scoala romaneasca, s-ar transforma intr-o ora de matematica/fizica/lb romana sau orice alta disciplina din care se va da mai curand sau mai tarziu un examen sau macar o teza. Eventual, disciplinele umaniste clasice , precum "limba si literatura romana" sau "istoria" ar trebui sa trateze subiectele din programa putin mai reflexiv. Probabil ca unele activitati extra-scoalre ar fi mai potrivite pentru a starni interesul copiilor pentru dialog si comunicare.
Apropo de dialog si comunicare, eu cred ca unul dintre cliseele mari si late despre acestea, este urmatorul: " astea is doar teorie , vorbe, aberatii, abureli, prostii, practica:wink:conteaza". Cum sa se poata starni interesul elevilor de liceu pentru materia "filosofie", cand acest cuvant este folosit in vorbirea curenta de cele mai multe ori intr-un sens peiorativ?
Nu stiu in ce masura introducerea disciplinei de "retorica" ar rezolva problemele deoarece la modul in care functioneaza scoala romaneasca, s-ar transforma intr-o ora de matematica/fizica/lb romana sau orice alta disciplina din care se va da mai curand sau mai tarziu un examen sau macar o teza. Eventual, disciplinele umaniste clasice , precum "limba si literatura romana" sau "istoria" ar trebui sa trateze subiectele din programa putin mai reflexiv. Probabil ca unele activitati extra-scoalre ar fi mai potrivite pentru a starni interesul copiilor pentru dialog si comunicare.
Apropo de dialog si comunicare, eu cred ca unul dintre cliseele mari si late despre acestea, este urmatorul: " astea is doar teorie , vorbe, aberatii, abureli, prostii, practica:wink:conteaza". Cum sa se poata starni interesul elevilor de liceu pentru materia "filosofie", cand acest cuvant este folosit in vorbirea curenta de cele mai multe ori intr-un sens peiorativ?
23-07-2008, 12:29 AM
24-07-2008, 03:33 PM
Timisoara se extinde:
http://www.evz.ro/articole/detalii-artic...opolitana/
http://www.evz.ro/articole/detalii-artic...opolitana/
24-07-2008, 05:27 PM
O sa fiu la 10 Km de Timisoara :icon_eek:
25-07-2008, 06:32 PM
un indicator nu schimba multe... pana ajung aia la ortisoara cu infrastructura unei metropole.... mai ii mult... de vreo 7 ori 7 ani :)))