12-08-2009, 10:33 AM
la puscarie pe viata cu voi , fire-ati ai dracu' de "teroristi" :
http://www.gandul.info
Cum îşi vor da persoanele juridice cu bâta în cap
de Dan RADU | 12 AUGUST 2009
O nouă hotărâre a Ligii Profesioniste de Fotbal prevede că singura modalitate prin care o galerie de fotbal poate ajunge pe stadionul rivalelor este constituirea acesteia într-o asociaţie. Astfel, galeria devenită personalitate juridică va suporta eventualele daune pe care le produce. Fiind nevoiţi să plătească ceea ce sparg, suporterii se vor mai domoli, speră Mitică de la Ligă.
Să presupunem că se va ajunge şi la formarea asociaţiilor – galerii, deşi este de aşteptat ca ultraşii să se împotrivească crâncen. Îl va opri perspectiva daunelor pecuniare pe ultras să distrugă? Cum să opreşti un om modelat de convingeri şi mânat în luptă (la propriu) de cauze?
Prima convingere – cine s-a născut în alt cartier, deci ţine cu altă echipă, este inferior şi trebuie făcut să sufere pentru asta. Incendierea unei secţiuni de tribună, de exemplu, este o faptă de arme de proporţii mitologice. A-i interzice ultrasului să sărbătorească data de 10 mai 1997, eventual într-un mod similar, este ca şi cum i-ai interzice să serbeze Paştele.
Convingerea numărul doi – când eşti singur împotriva tuturor, nu-ţi mai rămâne decât să dai în toată lumea. Orice altă regulă cade.
Convingerea numărul “n” – dacă dai dovadă de teamă când eşti ameninţat cu sancţiunea, nu eşti vrednic să stai în tribună. Deci cel mai demn lucru este să continui în aceeaşi manieră, dacă nu mai rău.
Deveniţi nişte forţe pe stadioanele Patriei, ultraşii şi-au asumat în mod natural şi cauzele ei pierdute. Pe lângă îndemnurile “Gigi pleacă din Ghencea”, zidurile cartierelor s-au umplut şi de avertismentul “Basarabia, pământ românesc”. Ultraşii şi-au asumat şi valorile familiei tradiţionale româneşti, bombardând cu pietroaie paradele gay la fel cum la meciuri bombardează jucătorii adverşi cu îndemnuri injurioase cu tentă homosexuală. Nedreptăţile suferite de Glad, Gelu şi Menumorut în urmă cu mai bine de 1.000 de ani nu au fost uitate nici acum de ultraşii din toată ţara. Totuşi, dacă idealurile lor au iz paşoptist, metodele lor sunt desprinse din epoca de piatră.
Deci ce îi poate opri pe ultraşi? În primul rând ar fi nevoie de o schimbare de mediu. Deşi ultrasul de obicei urăşte patronul echipei iubite, prin specificul meseriei este nevoit să îi soarbă fiecare cuvânt. Or, dacă patronii noştri, deveniţi “oameni de fotbal” s-au specializat în bălăcăreală, ce pretenţie să ai de la ultras? Cum schimbarea mediului nu dă semne că se va petrece prea curând, nu ne putem aştepta decât la metode legale din ce în ce mai aspre.
P.S. În Columbia, actele de violenţă comise pe stadioane sunt considerate, mai nou, drept acte teroriste. Sancţionabile cu pedepse de până la 15 ani de închisoare.
http://www.gandul.info
Cum îşi vor da persoanele juridice cu bâta în cap
de Dan RADU | 12 AUGUST 2009
O nouă hotărâre a Ligii Profesioniste de Fotbal prevede că singura modalitate prin care o galerie de fotbal poate ajunge pe stadionul rivalelor este constituirea acesteia într-o asociaţie. Astfel, galeria devenită personalitate juridică va suporta eventualele daune pe care le produce. Fiind nevoiţi să plătească ceea ce sparg, suporterii se vor mai domoli, speră Mitică de la Ligă.
Să presupunem că se va ajunge şi la formarea asociaţiilor – galerii, deşi este de aşteptat ca ultraşii să se împotrivească crâncen. Îl va opri perspectiva daunelor pecuniare pe ultras să distrugă? Cum să opreşti un om modelat de convingeri şi mânat în luptă (la propriu) de cauze?
Prima convingere – cine s-a născut în alt cartier, deci ţine cu altă echipă, este inferior şi trebuie făcut să sufere pentru asta. Incendierea unei secţiuni de tribună, de exemplu, este o faptă de arme de proporţii mitologice. A-i interzice ultrasului să sărbătorească data de 10 mai 1997, eventual într-un mod similar, este ca şi cum i-ai interzice să serbeze Paştele.
Convingerea numărul doi – când eşti singur împotriva tuturor, nu-ţi mai rămâne decât să dai în toată lumea. Orice altă regulă cade.
Convingerea numărul “n” – dacă dai dovadă de teamă când eşti ameninţat cu sancţiunea, nu eşti vrednic să stai în tribună. Deci cel mai demn lucru este să continui în aceeaşi manieră, dacă nu mai rău.
Deveniţi nişte forţe pe stadioanele Patriei, ultraşii şi-au asumat în mod natural şi cauzele ei pierdute. Pe lângă îndemnurile “Gigi pleacă din Ghencea”, zidurile cartierelor s-au umplut şi de avertismentul “Basarabia, pământ românesc”. Ultraşii şi-au asumat şi valorile familiei tradiţionale româneşti, bombardând cu pietroaie paradele gay la fel cum la meciuri bombardează jucătorii adverşi cu îndemnuri injurioase cu tentă homosexuală. Nedreptăţile suferite de Glad, Gelu şi Menumorut în urmă cu mai bine de 1.000 de ani nu au fost uitate nici acum de ultraşii din toată ţara. Totuşi, dacă idealurile lor au iz paşoptist, metodele lor sunt desprinse din epoca de piatră.
Deci ce îi poate opri pe ultraşi? În primul rând ar fi nevoie de o schimbare de mediu. Deşi ultrasul de obicei urăşte patronul echipei iubite, prin specificul meseriei este nevoit să îi soarbă fiecare cuvânt. Or, dacă patronii noştri, deveniţi “oameni de fotbal” s-au specializat în bălăcăreală, ce pretenţie să ai de la ultras? Cum schimbarea mediului nu dă semne că se va petrece prea curând, nu ne putem aştepta decât la metode legale din ce în ce mai aspre.
P.S. În Columbia, actele de violenţă comise pe stadioane sunt considerate, mai nou, drept acte teroriste. Sancţionabile cu pedepse de până la 15 ani de închisoare.